1 DECEMBRIE – ZIUA ÎN CARE INIMILE ROMÂNILOR BAT ÎN ACELAȘI RITM NAȚIONAL

Omagiem la 1 Decembrie, în fiecare an, Marea Adunare Națională de la Alba
Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu
Regatul Român. în urmă cu 104 ani.
Unitatea de cuget, de simţire şi de acţiune a fost temelia acelor fapte mari ale
istoriei noastre. Aspiraţiile noastre naţionale s-au exprimat mereu de-a lungul istoriei în
lupta pentru neatârnare şi integritatea teritorială a ţării.
Dar, mai presus de orice, amintirea acelei zile măreţe de 1 Decembrie 1918 ne
uneşte şi ne învaţă ce înseamnă coeziunea sufletească a naţiunii, ce rol uriaş are,
dincolo de opinii personale, unitatea de fapte a clasei politice. Ne arată de asemenea
ce înseamnă să te pui în slujba intereselor majore ale ţării, în perioadele de mare
cumpănă ale istoriei.
1 Decembrie 1918 semnifică, totodată, încununarea acestui proces istoric. Și cu
acest prilej trebuie să ne plecăm frunţile cu pioşenie şi evlavie în faţa înaintaşilor noştri
martirizaţi din toate provinciile româneşti.
1 Decembrie rămâne sărbătoarea naţională a tuturor românilor. Trebuie să fim
mândri de originea noastră, de limba și identitatea noastră, de cultura şi obiceiurile pe
care le-am moștenit de la înaintași, de valorile noastre pe care suntem datori să le
transmitem generațiilor viitoare. Toate acestea trebuie să ne unească și să ne facă mai
puternici.
Ziua naţională reprezintă de asemenea nu numai împlinirea aspiraţiilor
înaintaşilor, dar şi credinţa că stă în noi înşine puterea de a transforma în realitate
aceste aspiraţii într-o Românie modernă, a democraţiei, a siguranţei sociale şi a
bunăstării.

La mulți ani celor cu România în suflet!
La mulți ani celor ce simt românește!

Gl. de brigadă (r) Viorel Salan
Deputat al Partidului Social Democrat

În vremuri de criză e nevoie de solidaritate

De la întâi ianuarie 2023 toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5 %, pentru că PSD și-a impus viziunea și soluțiile.

PSD a convins partenerii de guvernare că fiecare categorie socială poate fi sprijinită, însă, nu la fel, ci diferit în funcție de gradul de vulnerabilitate. Cei cu venituri mici, care au mai multă nevoie vor primi mai mult sprijin, pentru că așa este normal, așa este echitabil.

Pentru PSD nu a fost vreodată vorba de cifre, de procente, ci de viața oamenilor! Și despre echitatea socială care impune ca susținerea din partea statului să meargă în proporție mai mare la cei din categoriile vulnerabile și anume atât către persoanele active – salariații cu salariul minim – prin creșterea salariului minim la 3000 de lei (din care 200 de lei sunt scutiți de taxe), cât și la cei care un muncit o viață și cu toate acestea au acum pensii mici sau medii.

În plus, PSD continuă să încurajeze sectorul construcțiilor să se dezvolte și de aceea va crește salariul minim în acest domeniu la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent.

Măsurile care vor fi luate de la 1 Ianuarie 2023:

– Toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5%.

– Se continuă acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, în două tranșe pe parcursul anului 2023, astfel:

  • 1000 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 1.500 de lei;
  • 800 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 2.000 de lei;
  • 600 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 3.000 de lei.

– Persoanele cu venituri de până la 1700 de lei vor primi carduri sociale în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023.

– De asemenea, se va acorda un sprijin de 1400 de lei în două tranșe semestriale ca ajutor pentru energie pentru pensionarii cu pensii de până la 2.000 de lei.

– De la 1 ianuarie alocațiile vor fi indexate cu rate inflației.

– Salariul minim va fi majorat la 3000 de lei, dintre care 200 de lei sunt scutiți de taxe – pentru a veni atât în sprijinul salariaților, cât și al angajatorilor.

– Totodată s-a decis acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu handicap.

– Actualizarea cu rata inflației a indemnizațiilor pentru veteranii și văduvele de război, începând cu 2018 de când au fost înghețate (o creștere de aproximativ 30 la sută).

Până la intrarea la guvernare a PSD, în 2021, Coaliția de Dreapta nu a mărit cu niciun leu veniturile românilor și a luat tot felul de măsuri controversate: ne-au ținut închiși în case în timp ce ei beau și fumau prin birouri, ne-au umilit părinții pe la ușile spitalelor fără acces la tratament și au cumpărat vaccinuri de 1 miliard de euro cât pentru 10 populații, în timp ce pentru oameni nu erau bani.

Acum, mai ales în această perioadă de criză economică, pe lângă principiul contributivității, conform căruia fiecare primește după cum a contribuit, trebuie ținut cont și de principiul solidarității care prevede ca cei vulnerabili să fie sprijiniți mai mult.

Modelul propus de PSD pentru creșterea diferențiată a veniturilor pensionarilor este echitabil și nu contravine Constituției deoarece majorarea punctului de pensie se realizează în procent egal pentru toți pensionarii.

Ilie Toma,

deputat PSD Hunedoara

Protejarea salariaților cu salarii mici și a economiei țării sunt prioritare în acest moment

Salariații cu salariul minim, majoritari în mediul privat, trebuie sprijiniți prin creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei brut, pentru că toți românii care muncesc trebuie să-și permită să trăiască decent din salariu. O spune și Parlamentul European prin adoptarea recentei Directive privind salariul minim european. Mai mult, PSD vine și în sprijinul angajatorilor, prin scutirea de taxe și contribuții a sumei de 200 de lei din salariul minim. Practic, din efortul majorării salariale de 450 de lei, statul suportă 200 de lei, iar angajatorul 250 de lei. 

România nu ar fi primul stat membru UE care ar majora salariul minim. Germania, cea mai importantă economie europeană, a crescut deja salariul minim în două tranșe: prima, din 1 iulie 2022 și a doua, de la 1 octombrie 2022.

Majorarea salariului minim este o necesitate și doar printr-o echitate socială putem depăși criza din economie. Se va consulta mediul de afaceri din România și totodată se va închide un jalon din PNRR referitor la excepțiile din domeniul construcțiilor și al agriculturii. În momentul în care se uniformizează salariul la valoarea de 3000 de lei  se îndeplinește jalonul din PNRR.

Toți românii au dreptul la un trai decent chiar dacă guvernările de Dreapta consideră o povară majorarea veniturilor românilor. 

PSD este singurul partid care s-a luptat întotdeauna pentru creșterea veniturilor și al nivelului de trai al românilor. În consecință, Bugetul pentru anul 2023 este construit, pentru prima dată, în funcție de programele economice și sociale. Această abordare a împărțirii banilor permite o eficientizare a cheltuielilor și o direcționare țintită spre nevoile societății. Dacă până acum banii erau direcționați pentru  Bugetare economică (cheltuieli de personal, bunuri și servicii sau cheltuieli curente) sau Bugetare funcțională (cheltuieli în Sănătate, Educație sau Apărare) pentru 2023 se schimbă abordarea și bugetul va fi construit pe programe și banii se vor aloca în funcție de programele din cadrul sectoarelor. 

Banii se vor îndrepta spre programe care privesc investiții cu impact majoritar în economie, capitalul de lucru pentru agricultură, încurajarea producției, îmbunătățirea eficienței energetice, sprijin pentru populația din categoriile vulnerabile, investiții în infrastructura de sănătate, reducerea abandonului școlar sau finanțare către studenți. Sunt câteva exemple de programe care se vor regăsi în Bugetul pentru anul 2023. Este primul Buget național gândit în acest mod și construit pe programe, ceea ce permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, gradului de implementare și impactului real în economie. PSD dorește o creștere sustenabilă și corectă a economiei și al veniturilor, fie că e vorba de salarii sau pensii.  

PSD este principala forță politică din România care se gândește la români și acționează pentru români.

Ilie Toma, ​deputat PSD Hunedoara.

Deputatul Viorel SĂLAN –  ROMÂNIA MERITĂ SĂ FIE ÎN SPAŢIUL SCHENGEN!

Partidul socialistilor europeni a confirmat că România merită să facă parte din spatiu Schengen. Un document similar a fost adoptat și la ultimul congres al Partidului Popular European. Deputatul hunedorean Viorel Sălan spune că a mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din spațiul Schengen și că suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Au mai rămas mai puțin de 2 luni, fiecare zi poate fi hotărâtoare pentru țara noastră.

„Din 2011, România a încercat de 15 de ori să adere la Spaţiul Schengen, prin introducerea solicitării intrării înSpațiul Schengen, pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Ultima solicitare a fost făcută în 2018, dar a fost refuzată. Pentru a atinge acest obiectiv, avem nevoie de consens. În acest moment, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a  mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din Spaţiul Schengen.”

Viorel Sălan – deputat PSD Hunedoara

Paradoxal Olanda se află pe primul loc în topul investițiilor străine în România, iar Germania la mare distanță, pe locul 2. Au investit companii olandeze din domeniul financiar, industria berii, tehnologie, constructii navale si multe alte domenii.

„Oamenii de afaceri olandezi consideră că România este unul din cele mai bune locuri din regiune pentru investiţii, iar acestea cresc de la an la an. Toate aceste lucruri sunt cunoscute de partea olandeză.

Lista ar putea fi completată şi cu alte argumente în favoarea aderării. De exemplu, aproape 90% din exporturile româneşti merg către pieţele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt maşini şi produse manufacturate.”

Viorel Sălan – deputat PSD Hunedoara

Încă de acum 11 ani s-au făcut eforturi de aderare. Din 2007 și până în 2014, România a investit aproape 2 miliarde de euro pentru securizarea granițelor. Este vorba de cei 2.000 de kilometri ai Uniunii Europene cu Serbia, Moldova, Ucraina și zona de frontieră de la Marea Neagră.

Statul român a făcut o afacere păguboasă vânzând Termocentrala de la Mintia

Termocentrala de la Mintia a fost închisă şi privatizată în plină criză energetică. Au rămas în urmă doar re­grete şi promisiuni vagi de redes­chi­dere. În legătură cu acest subiect am dorit să aflăm şi părerea deputatului PSD Viorel Sălan, secretarul Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membru al Co­misiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

Poliana Mardari – Cum a răspuns România în faţa crizei energetice?

Viorel Sălan – Mult prea simplist. În­chizând unităţi de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc. Ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat.

P. M. – Este și situaţia Termocentralei de la Mintia?

V. S. – Da, din păcate. Termocentrala de la Mintia a devenit clasic în acest sens un exemplu clasic. După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv stra­tegic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârşitul lunii august 2022. a a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro. Dar, nu înainte ca să fie in­vestiţi în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

P. M. – Mai existau şi alte soluţii pentru acest obiectiv economic?

V. S. – Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de pri­va­tizare prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înţeles de ce nu s-a ales ca soluţie alternativă pen­tru transformarea termocentralei ini­ţierea unui demers de finanţare cu bani din Fondul de Moderni­zare? Ter­mocentrala ar fi putut continua să pro­ducă energie cu grupul retehnologizat până la sfârşitul crizei din energie şi până când ar fi fost realizate centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România, politica de criză energetică înseamnă, pe scurt, să închizi capacităţi de producţie fără să pui ceva nou în loc. Cert este că statul român a făcut o afa­cere păguboasă când a decis să fina­lizeze vânzarea Termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

P. M. – Dar am văzut că guvernul a pus în dezbatere publică o nouă strategie energetică…

V. S. – Recentul proiect “Strategia ener­getică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050”, pus în dez­batere publică, e admirabil, dar cu des­tule puncte slabe. De exemplu, primul dintre cele opt obiective strategice enu­merate este “asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii”. Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii Ter­mocentralei de la Mintia nu se potri­veşte deloc cu teoria strategică a Minis­terului Energiei. De aici şi până la o evidentă absenţă de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul naţional al României atunci această termocentrală ar fi fost menţinută în reţeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situaţii de urgenţă cum este şi criza de acum.

P. M. – Mai este cărbunele o materie primă de actualitate?

V. S. – Trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupa încă o poziţie importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40 la sută în 2010 la 35 la sută în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lu­mea şi-a dublat capacitatea de pro­du­cere de energie prin arderea cărbu­nelui. De asemenea, dacă ar trebui să gân­dim în termeni strategici, pro­du­ce­rea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are ne­voie o ţară sau regiune. Spre compa­ra­ţie, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcţionarea pa­nourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidro­centralele depind de nivelul apei din râuri. În aceste condiţii, să nu te pripeşti cu închiderile marilor unităţi producă­toare de energie, devine un test de ma­turitate şi discernământ politic.

P. M. – Deci, după părerea dum­nea­voastră, care este direcţia corectă pen­tru politica energetică a României?

V. S. – Vrem că România să fie un im­portant jucător regional în piața de ener­gie? Vrem să obţinem indepen­den­ța energetică a României şi să transformăm țara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de pro­duc­ţie existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc. O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluţii în beneficiul na­ţi­u­nilor ale căror destine le gestionează.

Viorel Sălan – Deputat PSD

Vot favorabil siderurgiștii, energeticienii și minerii din județul Hunedoara

În această săptămână, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României s-a votat favorabil Proiectul de lege care repară inechitățile și nedreptățile propagate în rândul anumitor categorii socio-profesionale, inechități strecurate de-a lungul timpului și promovate de diverse sisteme legislative prin diverse legi.

Am inițiat acest Proiect de lege împreună cu colegii mei, Natalia Intotero și Viorel Sălan – deputați PSD ai județului Hunedoara, pentru ca siderurgiștii, energeticienii și minerii din județul nostru să beneficieze de drepturile care li se cuvin.

În ultimii ani, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit mai multe modificări și completări, atât pentru actualizarea unor prevederi și eliminarea unor inechități, cât și pentru adăugarea unor aspecte pe care, inițial, legiuitorul nu le-a avut în vedere.

Un exemplu ar fi omisiunea care vizează unele locuri de muncă prevăzute în Anexa nr. 3: Unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare. Concret, în cadrul ArcelorMittal Hunedoara S.A. (S.C. Mittal Steel S.A. la vremea respectivă), în baza HG 1025/2003, avizul a fost făcut pentru locurile de muncă aflate în funcțiune nu și pentru cele din sectoarele care nu mai erau în funcțiune.

În concluzie, propunerea legislativă inițiată vine în sprijinul unor categorii de persoane care au lucrat în activități de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. Se adaugă  activitățile desfășurate în sortarea, sfărâmarea, expedierea de minereuri și alte tipuri de locuri de muncă, în care unele persoane și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, precum: manipularea materiilor explozive (docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafață și artificieri); cocseria (mașina de șarjare, așezarea și etanșarea ușilor, încălzirea bateriilor și a colectoarelor de gaze – platformele de pe bateriile de cocs și semicocs, scoaterea ușilor, transportul cocsului la stins, stingerea și sortarea cocsului) sectorul chimic al cocseriei (chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea și încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate și fabricate); prepararea de minereuri (măcinare, flotare, filtrare, sortare, sfărâmare și expediere), activitatea desfășurată de personalul din activitatea de aglomerare, activitatea desfășurată de personalul de la furnale,  activitatea desfășurată în instalații de fabricare a benzenului, toluenului și a tetraclorurii de carbon, precum și altele.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: unicitatea, contributivitatea și egalitatea. Pentru a nu ne abate de la acestea, în calitate de deputat PSD al județului Hunedoara, insist și fac tot ce este posibil pentru ca din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice  să fie eliminate cât mai multe inechități din cauza cărora suferă și hunedorenii.

Votul favorabil primit în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României trimite „L562/2022 – propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice” în Plenul Senatului pentru adoptare.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Viorel Sălan: „Este grav că Termocentrala de la Mintia a fost închisă doar pentru a fi ulterior vândută”


Criza energetică, închiderea Termo­centralei de la Mintia, legile securităţii naţionale şi războiul din Ucraina au fost principalele subiecte ale dialogului cu Viorel Sălan, deputat PSD, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională şi membru al Comisiei permanente comune a Ca­merei Deputaţilor şi Senatului în do­meniul securităţii naţionale.
Poliana Mardari – Teama românilor în acest moment rămâne legată de cât de mari vor fi facturile la energie în iarna următoare. Ce veşti aveţi pentru noi în legătură cu aceasta?
Viorel Sălan – Cea mai tragică mă­sură pentru români luată de guvernele an­te­rioare de dreapta a fost liberali­za­rea preţurilor la energie. A fost ales cel mai prost moment. Ţin minte cum se anunţa trimfalist că vom avea energie mai ieftină. Dar preţul de anul acesta al ener­giei este de 10 ori mai mare decât preţul de anul trecut. Iar efectele au fost în lanţ. Scumpirea energiei a dus la scumpirea alimentelor, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei. Dacă guvernul ac­tual nu ar fi luat în martie decizia pla­fo­nării preţurilor, am fi avut în acest mo­ment o inflaţie dublă. În iarna aceasta, preţul la energie va fi plafonat pentru consumatorii cas­nici. De asemenea, suntem singura ţară europeană care a luat măsuri atât pen­tru consumatorii casnici, cât şi pentru agenţii economici. Prioritatea guver­na­men­tală în acest moment este să depă­şim criza ener­giei. Există multe pro­vo­cări, dar am con­vingerea că vom reuşi.
P. M. – În aceste circumstanţe, de ce a fost totuşi închisă Termocentrala de la Mintia?
V. S. – Am apreciat mereu în mod pu­blic că închiderea Termocentralei de la Mintia este o gravă eroare în contextul actualei crize energetice de după pan­demie. De altfel, preşedintele Laurenţiu Nistor a făcut demersuri sistematice pen­tru a împiedica închiderea termo­cen­tralei şi concedierea oamenilor, atât în calitate de preşedinte al Consiliului Ju­deţean Hunedoara, cât şi de preşe­din­tele al Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara. Din păcate, argumentele noastre nu au fost luate în considerare şi apelurile au rămas fără nici un rezultat. Am aflat că Termocentrala Mintia a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro, după ce au fost investiți în retehnologizare cel puțin 150 de milioane de euro. Ceea ce este com­plet aberant. Ministrul de resort declară că sunt impuse condiții drastice pentru ca o nouă capacitate de producție de 800 MW, mai verde, să ia locul vechilor grupuri care funcționau pe bază de cărbune. Dar nu ne explică de ce a ales să „privatizeze” termocentrala prin în­chi­derea ei. Este complet absurd ca, în plină criză energetică, să închizi capa­ci­tăți de producție fără să pui ceva nou în loc. În acelaşi timp, este grav ca Termo­centrala de la Mintia a fost închisă doar pentru a fi ulterior vândută.
P. M. – Se vorbeşte mult despre Legile securităţii naţionale. Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află acestea acum?
V. S. – În cadrul Coaliţiei s-a luat decizia ca Legile securităţii naţionale să con­sti­tuie un demers al guvernului şi să fie pre­zentate parlamentului ca un pachet legislativ compact. Parlamentul s-a pre­gătit. Are deja o comisie specială, al că­rei membru sunt. Așteptăm tot pachetul de legi să treacă prin guvern, să fie asu­mat și de către Coaliție, și de către gu­vern, iar apoi să intre în dezbatere pu­blică. Deci, le aşteptăm la parlament. Ele reprezintă o prioritate absolută şi o ur­genţă maximă mai ales în actualul con­text al conflictului militar din Ucraina.
P. M. – Care este după părerea dum­nea­voastră cel mai mare pericol în acest moment în legătură cu războiul din Ucraina?
V. S. – Cred că un incident sau un acci­dent nuclear la Centrala de la Zaporojie ar pune în pericol nu numai Ucraina sau Rusia, ci întreaga Europă. Ar trebui să ne reamintim accidentul precedent de la Cernobâl din aprilie 1986 care este con­si­derat şi azi ca fiind cel mai grav eveni­ment de acest fel din istoria energiei nu­cleare. Atunci, după explozia centralei, un nor de precipitații radioactive s-a în­dreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost pu­ter­nic contaminate, fiind evacuate aproxi­ma­tiv 336.000 de persoane. Circa 60 la sută din precipitațiile radioactive au căzut în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale. Un incident nuclear nu este doar un eveniment local, iar efec­tele sunt grave şi se resimt multe de­cenii după un astfel de eveniment. Din acest motiv, consider că indiferent de mizele iniţiale ale acestui conflict ar fi înţelept ca părţile să se gândească în mod serios şi la o soluţie reală pentru în­cetarea conflictului. Altfel, continuarea războiului nu va aduce decât mai multă moarte, mai multă suferinţă, sărăcie şi ruină. Poate a venit timpul să ne gândim cu adevărat şi la pace.

Modificarea legislației privind Pilonul 2 de pensii este impusă de realitate

Statul român are obligația să protejeze cât mai bine interesele cetățenilor contribuabili, mai ales în situația în care aceștia nu au libertatea opțiunii, contribuția lor fiind transferată automat de la Pilonul 1 la Pilonul 2, până când ies la pensie.

Realitatea scoate la iveală că faptul că actuala legislație referitoare la Pilonul 2 de pensii are nevoie de modificări care să protejeze banii de pensii ai românilor. Scandalurile de delapidare, randamentele negative și orice alte efecte produse de proasta gestionare a banilor poate fi oprită doar prin modificarea legislației.

 Ministerul Muncii a preluat modificările făcute legislației de către Autoritatea de Supraveghere Financiară  (ASF) care nu are drept de inițiativă legislativă și a devenit inițiatorul Proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private.

Un cadru legal actualizat la cerințele și provocările existente este necesar pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță a administratorilor fondurilor de pensii private, a depozitărilor activelor fondurilor de pensii private, precum și a Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Modificările legislative importante din acest Proiect de Ordonanță:

  • Administratorul Fondului are obligația de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, astfel încât să acopere activitatea curentă pe o perioadă de cel puțin 6 luni.
  • Se stabilește un comision unic de administrare, perceput atât pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe; acum sunt două comisioane.
  • Se consolidează principiile de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor, și se definesc în profunzime regulile de investire a banilor.
  • Se separă clar atribuțiile și responsabilitățile diferitelor structuri de conducere, supraveghere și control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interese și să fie acordată autoritatea și independența necesară funcțiilor de control.

Modificările legislației privind Pilonul 2 de pensii nu au vreo legătură cu naționalizarea. Este o mare și cinică minciună acuzația fostului ministru USR al Economiei, că modificarea legislației privind Pilonul 2 de pensii ar aduce naționalizarea fondurilor private. În fapt, prin astfel de atitudini publice stupide, reprezentanții USR își închipuie că-i pot apăra pe administratorii privați din Pilonul 2 care au delapidat banii românilor sau i-au pierdut pe bursă.

PSD dorește reglementări clare în privința gestionării banilor tuturor românilor care contribuie la Pilonul 2 de pensii și neadoptarea, în regim de urgență, de măsuri legislative de revizuire și completare a cadrului de reglementare primar din sistemul pensiilor private ar submina strategia și eforturile Autorității de Supraveghere Financiară de dezvoltare a sistemului de pensii private.

         Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

ROMÂNIA SPRIJINĂ LĂRGIREA NATO

Camera Deputaţilor, întrunită în sesiune extraordinară,  a adoptat proiectul de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. Deputatului PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, spune ca toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei, iar România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. 

            Suedia şi Finlanda au început oficial parcursul de aderare la NATO. Deputatul Viorel Salan spune ca după depunerea cererilor de aderare în mai, Summitul NATO de la Madrid, care a avut loc in luna iunie, le-a aprobat şi a fost declanşată procedura oficială de aderare.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În prezent, toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei. România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată si a adoptat miercuri in sedinta extraordinatra cu  227 de voturi “pentru” şi trei abţineri. Urmează votul din Senat. “

Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului. Viorel Salan considera ca dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică a survenit pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina. Acesta spune ca timp de decenii, ambele state au optat în mod constant pentru o politică de nealiniere militară. Dar momentul “24 februarie” a marcat o schimbare categorică de atitudine din cele două țări.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În Finlanda, memoria colectivă nu a uitat anul 1939, când trupele sovietice au invadat țara. După trei luni de lupte, finlandezii au evitat ocupația, dar au pierdut 10 la sută din teritoriu.

În Suedia, temerile începuseră să crească după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar nave şi avioane de luptă ruse au avut o serie de incursiuni în apele teritoriale și în spațiul aerian suedez. Renunțarea la neutralitate a devenit tot mai mult o opțiune. În plus, Suedia și-a sporit bugetul militar și a reluat recrutările pentru armată.( …)

Cu Suedia și Finlanda devenite parte a Alianței în nordul Europei, NATO adaugă în fapt noi resurse militare pe flancul estic. “

Viorel Salan mai spune ca  “o armată nu construiești ca să câștigi război, ci ca să îl previi”. Acesta considera ca trupele NATO sunt  trupe cu un nivel maxim de operativitate și care oricând pot intra în acţiune pentru a descuraja un adversar. Iar acum suntem într-o perioadă în care trebuie să descurajăm cu trupe pe teritoriul nostru orice agresiune.

Persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate de majorările de prețuri

PSD consideră că, în cazul persoanelor vulnerabile, puterea de cumpărare a scăzut în mod cert mai mult decât media de -1% prezentată de Institutul Național de Statistică.

Prețurile la produsele din coșul minim s-au majorat mai mult decât rata medie a inflației fapt resimțit cel mai acut de pensionarii și familiile cu venituri mici și, în lipsa măsurilor de sprijin adoptate de Guvern la insistențele PSD, puterea de cumpărare a acestor categorii s-ar fi prăbușit cu totul la -15% – -20%, iar milioane de români ar fi ajuns în sărăcie severă. PSD a intrat la guvernare pentru a preveni astfel de catastrofe sociale.

Principalele măsuri inițiate de PSD pentru a preveni scăderea puterii de cumpărare:

•        1,3 milioane de pensionari au beneficiat de creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 la 1.000 de lei;

•        Pentru alte 3,7 milioane de pensionari punctul de pensie a crescut cu 10%, de la 1.442 de lei la 1.586 de lei;

•        2,5 milioane de pensionari cu pensii mici au mai primit un sprijin suplimentar pentru a face față creșterii prețurilor și a facturilor din perioada iernii. Toți pensionarii cu pensia mai mică de 2.200 de lei au primit un ajutor în valoare cu diferența dintre pensia majorată și suma de 2.200 de lei;

•        3,6 milioane de copii au beneficiat de creșterea alocației: de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii cu vârsta până la 2 ani sau pentru copiii cu handicap. De la 214 la 243 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani;

•        Tot la inițiativa PSD a fost majorat salariul minim pe economie cu aproape 11%, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei începând cu 1 ianuarie 2022;

•        Plafonarea prețurilor la energie electrică scade de la 1 leu la 0,8 lei/KWh (preț integral, cu tot cu transport și taxe);

•        Plafonarea prețurilor la gaze naturale, la consumatorii casnici, scade de la 0,37 lei la 0,31 lei/KWh (preț integral cu taxe și transport);

•        Vouchere pentru alimentele de bază, de 50 Euro, la fiecare 2 luni;

•        Vouchere pentru elevi pentru alimente, rechizite, haine: de 30 euro/lună, în perioada școlară;

•        Creșterea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;

•        Creșterea voluntară a salariului – suma suplimentară de 200 de lei nu se impozitează;

•        Creșterea salariilor din agricultură, prin facilități fiscale acordate salariaților din acest domeniu important pentru creșterea economică;

•        Ajutor de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mai mici de 2.000 de lei.

În această perioadă dificilă pe care o traversăm avem nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și stabilitate socială, economică și politică.

PSD va insista în continuare în Coaliție pentru aplicarea de măsuri de sprijin pentru populație și eliminarea inechităților prin luarea unor decizii corecte care, în cel mai scurt timp, să răspundă cu acuratețe nevoilor tuturor românilor.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

         Ilie Toma,

         deputat PSD Hunedoara