Author: Andrei Surugiu

Viorel Salan: “Este nevoie acum să recuperăm şi să reimaginăm viitorul muzeelor, în pas cu transformările tehnologice radicale de azi”

La 18 mai sărbătorim Ziua Internațională a Muzeelor. Dorinţa noastră este ca să reamintim oamenilor rolul important al acestor instituţii de cultură în dezvoltarea armonioasă a societăţii, în educarea şi îndrumarea tinerilor, astfel încât aceştia să-şi dorească să păstreze o permanentă legătură de suflet cu istoria şi tradiţia spirituală a României. 
Pandemia şi-a pus amprenta şi asupra acestor instituţii de cultură. De aceea tema din acest an a activităţilor dedicate acestei zile este de mare actualitate „Viitorul muzeelor: recuperați și reimaginați”. 
A devenit obigatorie regândirea unei alte viziuni în ceea ce priveşte viitorul muzeelor, astfel încât să putem reaşeza muzeele pe lista de priorităţi a comunităţilor locale, mai ales în actualul context plin de provocări sociale, economice şi de mediu.
Judeţul Hunedoara este un loc cu adevărat binecuvântat şi mărturiile istorice pe care le găsim pe aceste meleaguri sunt cu adevărat unice. Iar muzeele Hunedoarei sunt păstrătoare peste timp ale acestui tezaur fără egal. Fie că ne referim la Muzeul Civilizației Dacice și Romane, la Muzeul Aurului din Brad, Muzeul de Arheologie Sarmizegetusa Regia, Castelul Corvinilor sau Muzeul Memorial „Aurel Vlaicu” – toate la un loc reprezintă o istorie milenară de care suntem mândri.
Muzeele reprezintă mărturii materiale ale istoriei noastre ca naţiune şi trebuie să rămână păstrătoare ale acestui patrimoniu unic. De aceea este neapărată nevoie acum să le recuperăm şi să le reimaginăm viitorul cultural, în pas cu transformările tehnologice radicale de azi, pentru a nu rupe tinerii erei digitale de trecutul nostru istoric.
Cele mai recente studii arată că gradul de cunoaștere a patrimoniului cultural din țara noastră este relativ ridicat în rândul tinerilor adolescenți, peste jumătate dintre aceștia fiind familiarizați cu acest concept. Tinerii înţeleg şi necesitatea ca patrimoniul nostru cultural să fie protejat şi sunt mândri de moştenirea lor istorică. Înţeleg de asemenea responsabilitatea ce le revine şi lor pentru a proteja şi conserva aceasta moştenire şi îşi doresc ca la şcoală să li se prezinte mai multe informaţii în legătură cu aceasta.
Rămâne datoria noastră să le explicăm şi în continuare generaţiilor care vin cine am fost şi suntem ca neam şi ca ţara. Tinerii trebuie să înţeleagă ce drum istoric a parcurs România pentru ca ei să-şi trăiască azi viaţa fără teamă, în libertate. Şi să îşi asume conştient locul pe care noi, românii, îl ocupăm azi între naţiunile lumii.

Cetăţile dacice din Munţii Orăștiei trebuiau să treacă în administrarea Consiliului Judeţean Hunedoara. Legea pe baza căreia trebuia să se întâmple acest lucru a fost o iniţiativă a parlamentarilor PSD de Hunedoara şi a fost promulgată încă din vara anului trecut, dar lucrurile s-au blocat. În acest sens, am dorit să primim câteva lămuriri de la  deputatul PSD Viorel Salan.

          – Aţi  adresat deja mai multe interpelări şi întrebări miniştrilor actualului guvern.  Care sunt problemele cele mai presante pe care le-aţi abordat?

Am constatat că, deşi Legea nr. 23/2020 privind regimul juridic al Cetăților dacice din Munții Orăștiei  a fost promulgată încă de anul trecut, punerea ei efectivă în aplicare întâmpină o serie de dificultăţi birocratice. Şi am decis că trebuiesc găsite cât mai urgent soluţii pentru înlăturarea blocajelor apărute. Cea mai scurtă abordare a fost să mă adresez direct miniştrilor cu responsabilităţi în domeniul respectiv.

–       Concret, la ce anume vă referiţi?

În primul rând, conform acestei legi, Consiliul Judeţean Hunedoara are obligaţia preluării, inventarierii şi înscrierii în domeniul public al Judeţului Hunedoara, a cetăţilor dacice din Munţii Orăştiei.

Dar cărţile funciare nu sunt aduse la zi, unii dintre proprietarii tabulari fiind decedaţi. Proprietarii fiind decedaţi sunt dificil de identificat toţi moştenitorii acestora şi de notificat, iar cei care nu pot dovedi calitatea de proprietari cu drepturi depline,  nu au dreptul să încheie declaraţii notariale de renunţare la proprietatea asupra terenurilor.

De aceea am solicitat ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei, cât şi ministrului culturii, să precizeze dacă, în situaţia dată, Consiliul Judeţean Hunedoara poate derula procedura exproprierii terenurilor aferente celor patru cetăţi dacice precizate mai sus, prin aplicarea procedurilor Legii nr. 255/2010?

–       Şi ce răspunsuri aţi primit de la miniştrii?

Deocamdată am primit răspuns doar de la ministrul dezvoltării şi el este de părere că situaţia dată nu se încadrează în prevederile legale în vigoare şi de aceea a propus iniţierea unui grup de lucru interinstituţional din care să facă parte reprezentanţi ai tuturor entităţilor publice cu expertiza în acest domeniu.

–         Sunteţi de acord cu propunerea?

După părerea mea, cred că am câştiga timp dacă am veni mai degrabă cu o iniţiativă legislativă parlamentară care să rezolve punctual această situaţie.

–         Ce alt blocaj aţi mai sesizat legat de aplicare Legii nr. 23/2020?

Exercitarea atribuţiilor de administrare a celor patru cetăţi dacice ce se vor prelua potrivit Legii nr. 23/2020, alături de Sarmizegetusa – Regia, determină o creştere substanţială a responsabilităţilor şi obligaţiilor Consiliului Judeţean Hunedoara. Din acest motiv, Consiliul Judeţean Hunedoara a solicitat în mai multe rânduri suplimentarea numărului de posturi alocate acestei activităţi, dar lucrurile nu au putut fi finalizate. Pentru a obţine clarificările necesare, am considerat oportun să adresez întrebări atât ministrului culturii cât şi ministrului dezvoltării, lucrărilor publice şi administraţiei.

–         Şi?

Am primit până acum răspuns doar din partea ministrului dezvoltării. Încă mai aştept răspuns şi de la ministerul culturii şi vom vedea după aceea ce demersuri mai trebuiesc făcute în continuare.

–         Doar aceste două aspecte sunt nerezolvate în legătură cu aplicarea Legii nr. 23/2020, sau mai sunt şi altele?

Din păcate a mai rămas fără rezolvare şi aspectul legat de instituirea unei structuri care să asigure măsurile de ordine şi siguranţă publică în zona stabilită ca sit istoric. În acest sens, responsabilitatea revenea ministerului afacerilor interne şi de aceea am adresat întrebarea direct ministrului de resort. Termenii răspunsului pe care l-am primit sunt destul de vagi, dar voi reveni asupra acestei solicitări.

 – Vă mulțumesc.