Author: Vlad Daniel

               În prezent, în România nu există vreo lege care să interzică dreptul de a munci după împlinirea vârstei de pensionare și prevederea din PNRR privind creșterea „opțională” a vârstei de pensionare până la 70 de ani a fost trecută de guvernul PNL-USR. Dacă intenția celor care au scris acest jalon în PNRR a fost de a-i forța pe cei care au ajuns la vârsta de pensionare să renunțe la pensie pentru a putea munci, atunci este o problemă profund neconstituțională pentru că dreptul la muncă este garantat de Constituție pentru toți cetățenii, deci și pentru pensionari. Cine vrea și poate să muncească face acest lucru până la ce vârstă dorește. Drepturile constituționale la pensie și la muncă nu pot fi îngrădite prin lege și interzicerea cumulului pensiei cu salariul trebuie aplicată la cei care se pensionează anticipat, iar apoi se angajează, dovedind astfel că pensionarea anticipată nu a fost justificată. Din cauza acestora, nu trebuie pedepsiți cei care și-au câștigat cinstit dreptul la pensie, la termen și vor să mai muncească pentru a-și completa veniturile din pensie. Munca cinstită nu trebuie sancționată ci trebuie sancționați cei care trișează nu cei care vor să muncească.

               Vârsta de pensionare trebuie corelată cu speranța de viață care, în România, e sub media Uniunii Europene, iar în ceea ce privește egalizarea vârstei de pensionare dintre bărbați și femei, în PNRR, mai este o prevedere privind egalizarea vârste de pensionare între femei și bărbați. Formularea exactă este următoarea, cu privire la noua lege a pensiilor:

„Va reduce în mod semnificativ posibilitățile de pensionare anticipată, va introduce stimulente pentru prelungirea vârstei standard de pensionare până la 70 de ani, în conformitate cu creșterea speranței de viață și va egaliza vârsta legală de pensionare pentru bărbați și femei la 65 de ani, până în 2035.” În PNRR există această creștere obligatorie a vârstei de pensionare la femei până la 65 de ani și orice informație apărută în spațiul public prin care se spune altceva este o minciună.

               În Legea actuală a pensiilor nr. 263/2010 există, în Anexa 5, un grafic de creștere treptată a vârstei de pensionare la femei,  la 63 de ani, până în 2030. Acest grafic pornește de la 59 de ani în 2011, a ajuns la 62 de ani în 2023 (anul trecut a fost 61 de ani și 9 luni) și urmează să ajungă la 63 de ani  până în 2030.

Conform prevederii din PNRR, introdusă de guvernul PNL-USR, acest grafic ar trebui modificat astfel încât vârsta de pensionare la femei să ajungă la 65 de ani, până în 2035.

               În acest moment, coaliția de guvernare nu trebuie să se preocupe în vreun fel de creșterea vârstei de pensionare și PSD nu va fi de acord ca vârsta de pensionare să crească obligatoriu, prioritatea este aplicarea generală a principiului contributivităţii în sistemul public de pensii. Spre deosebire de alte formațiuni politice, PSD a fost mereu preocupat să propună legi echitabile și sustenabile centrate pe reducerea discrepanțelor în sistemul de pensiilor publice.

               Obiectivul principal al PSD este să sprijine și să protejeze românii și se vor depune toate eforturile necesare pentru a convinge partenerii de coaliție să accepte politici care sunt în favoarea oamenilor.

               Ilie Toma,

               deputat PSD Hunedoara

          PSD a impus cu mari eforturi în Coaliție plafonarea prețurilor la energie și gaze. Dincolo de discuțiile contradictorii pe acest subiect, soluția plafonării s-a dovedit că a fost corectă și efectele au început să se simtă în economie, drept dovadă că Institutul Național de Statistică (INS) a anunțat o scădere a inflației cu peste un punct procentual în luna ianuarie 2023 față de luna decembrie 2022.

          Prioritatea continuă a PSD este să identifice soluții reale și concrete pentru îmbunătățirea situației din economie și creșterea nivelului de trai al tuturor românilor. PSD lucrează în prezent la noi soluții economice pentru scăderea poverii fiscale pentru angajați, la un plan de măsuri concrete pentru a stopa creșterea prețurilor la alimentele de bază și scheme de sprijin în agricultură și alte domenii cheie ale economiei românești. În acest sens, în departamentele de specialitate ale PSD sunt constituite grupuri de lucru, din care fac parte parlamentari și aleși locali, care analizează toate soluțiile viabile care să îmbunătățească situația din economia națională. Scopul principal este ca fiecare român să beneficieze de venituri decente și să fie protejat de cei care nu țin cont de nevoile lor. Pentru a ajunge la sfârșitul anului la o inflație cu o singură cifră, se impun mecanisme care să oprească specula pe seama suferinței oamenilor.

          În cadrul Coaliției, PSD va veni în continuare cu soluții, măsuri și politici competente. Măsurile împotriva scumpirilor, în special la alimente, creșterea veniturilor, mai ales a salariaților și populației vulnerabile, asigurarea unui nivel de trai cât mai decent, impunerea unor mecanisme care să protejeze categoriile vulnerabile și să combată specula, urgentarea proiectelor pentru absorbția fondurilor europene, gestionarea eficientă a crizelor generate de războiul din Ucraina – acestea sunt urgențele pe rezolvarea cărora se concentrează PSD.

          Toate măsurile existente și viitoare ale PSD au în centrul lor cetățenii români și economia României.

          Ilie Toma,

          deputat PSD Hunedoara

PSD respinge categoric propunerea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate (CNAS) de a deconta un singur serviciu sau tratament medical pe zi, pentru același cod numeric personal. Măsura restrânge drastic accesul la sănătate al persoanelor asigurate și afectează grav calitatea actului medical. În formularea actuală, care se regăsește în referatul CNAS pentru aprobarea noului Contract-Cadru, reglementarea este inacceptabilă. În multe situații, pentru stabilirea unui diagnostic corect sau pentru o intervenție medicală sunt necesare mai multe servicii care trebuie prestate în aceeași zi. În același timp, această prevedere este o încălcare a dreptului la sănătate al pacienților care ar fi puși pe drumuri, în mod repetat și nejustificat, pentru a beneficia de serviciile medicale la care au dreptul prin lege.

         În cadrul Coaliției de guvernare, PSD va solicita o analiză asupra acestei prevederi și se va opune oricăror dispoziții care limitează accesul la sănătate al cetățenilor asigurați. PSD sprijină categoric poziția ministrului Sănătății, prof. univ. dr. Alexandru Rafila, de a susține cu fermitate accesul neîngrădit al pacienților la asistența medicală ambulatorie.

         Accesul la serviciile medicale nu trebuie să fie îngrădit sau condiționat de vreo plată suplimentară.

         În spațiul public se vehiculează introducerea unei așa-zise „coplăți” la spitalele de stat și introducerea CASS la pensiile mici, ajutorul de șomaj sau la ajutoarele sociale.

În ceea ce privește coplata, în unitățile medicale de stat nu se vor introduce taxe suplimentare. Ministrul Sănătății este categoric în acest sens. Este vorba doar despre un proiect pilot, pentru perioada 2026-2028, menționat în Strategia Națională de Sănătate (SNS) supusă acum dezbaterii publice. Dacă Guvernul consideră că nu este oportun acest proiect pilot poate să renunțe la el. Altfel, s-ar aplica doar pentru două-trei unități sanitare și  este menit să verifice dacă într-o unitate sanitară publică, după încheierea programului de lucru, un medic poate să presteze în regim privat o anumită activitate medicală, iar pacientul să plătească spitalului faptul că vrea să fie consultat, operat sau investigat de anumit medic. Efectiv, ar fi o opțiune pe care pacientul unui spital de stat ar avea-o în plus, fără ca accesul său la serviciile medicale obișnuite să fie îngrădite sau condiționate de vreo plată suplimentară.

Introducerea CASS la pensiile mici, la ajutorul de șomaj sau la ajutoarele sociale este doar o propunere venită de la experți din afara Ministerului Sănătății, propunere formulată în cadrul dezbaterii publice pentru elaborarea Strategiei Naționale de Sănătate 2022-2030 (SNS). Dezbaterea este în desfășurare și nu s-a luat încă nicio decizie asupra acestui document strategic. E firesc ca ministrul Sănătății care coordonează această dezbatere să țină cont de propunerile înaintate de diverși experți sau autorități publice. Deciziile finale se vor lua însă după încheierea consultărilor, iar în mod cert PSD nu va susține o astfel de măsură. Experții angajați încă din 2019 pentru elaborarea SNS nu sunt încadrați în organigrama Ministerului Sănătății și nu exprimă poziții sau decizii ale acestei instituții sau ale ministrului Sănătății.

Prioritatea PSD nu este de a introduce noi taxe ci de a veni în fața românilor cu un Buget de stat pentru anul 2023 constituit pe proiecte de investiții,  programe de susținere a populației și programe de sprijinire a economiei. România are nevoie de un buget național al refacerii echilibrelor financiar-fiscale și al consolidării.

         Ilie Toma,

         deputat PSD Hunedoara

Problemele cetățenilor atunci când sunt generate de lacune legislative trebuie aduse la cunoștința factorilor de decizie responsabili. Cea mai directă modalitate la dispoziția parlamentarilor este adresarea de interpelări sau întrebări miniștrilor de resort. Viorel Sălan, parlamentar PSD, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, a avut amabilitatea să ne prezinte cele mai recente demersuri de acest fel pe care le-a inițiat.

– Sunteți  secretar al Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor.  Putem deduce de aici că majoritatea întrebărilor sau interpelărilor vizează aspecte legate de activitatea instituțiilor de profil?

Într-adevăr, deducția dumneavoastră este corectă. Chiar luni am adresat ministrului afacerilor interne o interpelare și două întrebări care sesizează chestiuni sensibile din activitatea ministerului sau a structurilor subordonate.

– Ne puteți oferi și câteva detalii despre ultimele demersuri pe care le-ați făcut. De exemplu, ce vizează interpelarea?

Desigur. Interpelarea se referă modul în care a fost restructurată Academia de Poliție, prin desființarea Facultății de Jandarmi și asimilarea ei în organigrama Facultății de Poliție.  Consider această modalitate complet nepotrivită. Iar principala contradicție este dată de faptul că în interiorul aceleiași instituții de învățământ sunt aplicate două legi diferite: Legea nr.360//2002 privind Statutul poliţistului și Legea nr. 80/1995 privind statutul cadrelor militare. Ar trebui găsită o soluție mai bună.

– Prima întrebare…?

Prima dintre întrebări se referă la faptul că la admiterea în unitățile de învățământ subordinate M.A.I. examenul scris se dă acum înaintea verificării psihologice și a evaluării performanțelor fizice, care sunt probe eliminatorii. Și așa ceva nu este deloc normal. Candidați care obțin medii foarte mari la testele scrise pot fi eliminați ulterior din cauza unor probleme de sănătate. Ordinea firească este invers și ar trebui să se revină la ea.

– Și ce subiect are a doua întrebare către ministrul afacerilor interne?

A doua întrebare se referă la testarea antidrog a șoferilor aflați în trafic. Din datele obținute chiar de la M.A.I. a rezultat că marja de eroare a testărilor de acest tip este semnificativă. Astfel, în anul 2021 şi în primele 9 luni ale anului curent, în urma analizelor efectuate la serviciile de medicină legală, din numărul total de 2.806 de depistări pozitive în 176 de cazuri rezultatele au fost infirmate.

Dar acestor 176 de oameni li s-a întocmit dosar penal pe baza unei analize eronate și birocrația face ca închiderea acestor dosare să dureze și un an de zile. În acest timp, un om acuzat pe nedrept de  consum de droguri își poate pierde serviciul și este privit cu suspiciune de apropiați. Trebuie făcut ceva în acest sens. Dacă ministrul nu face nimic, voi promova o inițiativă legislativă prin care să rezolvăm mai prompt astfel de cazuri.

Omagiem la 1 Decembrie, în fiecare an, Marea Adunare Națională de la Alba
Iulia care a hotărât Unirea Transilvaniei, Banatului, Crișanei și Maramureșului cu
Regatul Român. în urmă cu 104 ani.
Unitatea de cuget, de simţire şi de acţiune a fost temelia acelor fapte mari ale
istoriei noastre. Aspiraţiile noastre naţionale s-au exprimat mereu de-a lungul istoriei în
lupta pentru neatârnare şi integritatea teritorială a ţării.
Dar, mai presus de orice, amintirea acelei zile măreţe de 1 Decembrie 1918 ne
uneşte şi ne învaţă ce înseamnă coeziunea sufletească a naţiunii, ce rol uriaş are,
dincolo de opinii personale, unitatea de fapte a clasei politice. Ne arată de asemenea
ce înseamnă să te pui în slujba intereselor majore ale ţării, în perioadele de mare
cumpănă ale istoriei.
1 Decembrie 1918 semnifică, totodată, încununarea acestui proces istoric. Și cu
acest prilej trebuie să ne plecăm frunţile cu pioşenie şi evlavie în faţa înaintaşilor noştri
martirizaţi din toate provinciile româneşti.
1 Decembrie rămâne sărbătoarea naţională a tuturor românilor. Trebuie să fim
mândri de originea noastră, de limba și identitatea noastră, de cultura şi obiceiurile pe
care le-am moștenit de la înaintași, de valorile noastre pe care suntem datori să le
transmitem generațiilor viitoare. Toate acestea trebuie să ne unească și să ne facă mai
puternici.
Ziua naţională reprezintă de asemenea nu numai împlinirea aspiraţiilor
înaintaşilor, dar şi credinţa că stă în noi înşine puterea de a transforma în realitate
aceste aspiraţii într-o Românie modernă, a democraţiei, a siguranţei sociale şi a
bunăstării.

La mulți ani celor cu România în suflet!
La mulți ani celor ce simt românește!

Gl. de brigadă (r) Viorel Salan
Deputat al Partidului Social Democrat

De la întâi ianuarie 2023 toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5 %, pentru că PSD și-a impus viziunea și soluțiile.

PSD a convins partenerii de guvernare că fiecare categorie socială poate fi sprijinită, însă, nu la fel, ci diferit în funcție de gradul de vulnerabilitate. Cei cu venituri mici, care au mai multă nevoie vor primi mai mult sprijin, pentru că așa este normal, așa este echitabil.

Pentru PSD nu a fost vreodată vorba de cifre, de procente, ci de viața oamenilor! Și despre echitatea socială care impune ca susținerea din partea statului să meargă în proporție mai mare la cei din categoriile vulnerabile și anume atât către persoanele active – salariații cu salariul minim – prin creșterea salariului minim la 3000 de lei (din care 200 de lei sunt scutiți de taxe), cât și la cei care un muncit o viață și cu toate acestea au acum pensii mici sau medii.

În plus, PSD continuă să încurajeze sectorul construcțiilor să se dezvolte și de aceea va crește salariul minim în acest domeniu la 4.000 de lei, cu scutirile de taxe existente și în prezent.

Măsurile care vor fi luate de la 1 Ianuarie 2023:

– Toate pensiile vor crește cu un procent de 12,5%.

– Se continuă acordarea unui sprijin țintit pentru pensionarii cu pensii sub 3.000 de lei, în două tranșe pe parcursul anului 2023, astfel:

• 1000 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 1.500 de lei;
• 800 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 2.000 de lei;
• 600 de lei pentru pensionarii cu pensii până în 3.000 de lei.

– Persoanele cu venituri de până la 1700 de lei vor primi carduri sociale în valoare de 250 de lei, o dată la două luni, pe tot parcursul anului 2023.

– De asemenea, se va acorda un sprijin de 1400 de lei în două tranșe semestriale ca ajutor pentru energie pentru pensionarii cu pensii de până la 2.000 de lei.

– De la 1 ianuarie alocațiile vor fi indexate cu rate inflației.

– Salariul minim va fi majorat la 3000 de lei, dintre care 200 de lei sunt scutiți de taxe – pentru a veni atât în sprijinul salariaților, cât și al angajatorilor.

– Totodată s-a decis acordarea celei de-a 13-a indemnizații pentru persoanele cu handicap.

– Actualizarea cu rata inflației a indemnizațiilor pentru veteranii și văduvele de război, începând cu 2018 de când au fost înghețate (o creștere de aproximativ 30 la sută).

Până la intrarea la guvernare a PSD, în 2021, Coaliția de Dreapta nu a mărit cu niciun leu veniturile românilor și a luat tot felul de măsuri controversate: ne-au ținut închiși în case în timp ce ei beau și fumau prin birouri, ne-au umilit părinții pe la ușile spitalelor fără acces la tratament și au cumpărat vaccinuri de 1 miliard de euro cât pentru 10 populații, în timp ce pentru oameni nu erau bani.

Acum, mai ales în această perioadă de criză economică, pe lângă principiul contributivității, conform căruia fiecare primește după cum a contribuit, trebuie ținut cont și de principiul solidarității care prevede ca cei vulnerabili să fie sprijiniți mai mult.

Modelul propus de PSD pentru creșterea diferențiată a veniturilor pensionarilor este echitabil și nu contravine Constituției deoarece majorarea punctului de pensie se realizează în procent egal pentru toți pensionarii.

Ilie Toma,

deputat PSD Hunedoara

Salariații cu salariul minim, majoritari în mediul privat, trebuie sprijiniți prin creșterea salariului minim de la 1 ianuarie, de la 2.550 de lei la 3.000 de lei brut, pentru că toți românii care muncesc trebuie să-și permită să trăiască decent din salariu. O spune și Parlamentul European prin adoptarea recentei Directive privind salariul minim european. Mai mult, PSD vine și în sprijinul angajatorilor, prin scutirea de taxe și contribuții a sumei de 200 de lei din salariul minim. Practic, din efortul majorării salariale de 450 de lei, statul suportă 200 de lei, iar angajatorul 250 de lei. 

România nu ar fi primul stat membru UE care ar majora salariul minim. Germania, cea mai importantă economie europeană, a crescut deja salariul minim în două tranșe: prima, din 1 iulie 2022 și a doua, de la 1 octombrie 2022.

Majorarea salariului minim este o necesitate și doar printr-o echitate socială putem depăși criza din economie. Se va consulta mediul de afaceri din România și totodată se va închide un jalon din PNRR referitor la excepțiile din domeniul construcțiilor și al agriculturii. În momentul în care se uniformizează salariul la valoarea de 3000 de lei  se îndeplinește jalonul din PNRR.

Toți românii au dreptul la un trai decent chiar dacă guvernările de Dreapta consideră o povară majorarea veniturilor românilor. 

PSD este singurul partid care s-a luptat întotdeauna pentru creșterea veniturilor și al nivelului de trai al românilor. În consecință, Bugetul pentru anul 2023 este construit, pentru prima dată, în funcție de programele economice și sociale. Această abordare a împărțirii banilor permite o eficientizare a cheltuielilor și o direcționare țintită spre nevoile societății. Dacă până acum banii erau direcționați pentru  Bugetare economică (cheltuieli de personal, bunuri și servicii sau cheltuieli curente) sau Bugetare funcțională (cheltuieli în Sănătate, Educație sau Apărare) pentru 2023 se schimbă abordarea și bugetul va fi construit pe programe și banii se vor aloca în funcție de programele din cadrul sectoarelor. 

Banii se vor îndrepta spre programe care privesc investiții cu impact majoritar în economie, capitalul de lucru pentru agricultură, încurajarea producției, îmbunătățirea eficienței energetice, sprijin pentru populația din categoriile vulnerabile, investiții în infrastructura de sănătate, reducerea abandonului școlar sau finanțare către studenți. Sunt câteva exemple de programe care se vor regăsi în Bugetul pentru anul 2023. Este primul Buget național gândit în acest mod și construit pe programe, ceea ce permite o mai bună monitorizare a cheltuielilor, gradului de implementare și impactului real în economie. PSD dorește o creștere sustenabilă și corectă a economiei și al veniturilor, fie că e vorba de salarii sau pensii.  

PSD este principala forță politică din România care se gândește la români și acționează pentru români.

Ilie Toma, ​deputat PSD Hunedoara.

Partidul socialistilor europeni a confirmat că România merită să facă parte din spatiu Schengen. Un document similar a fost adoptat și la ultimul congres al Partidului Popular European. Deputatul hunedorean Viorel Sălan spune că a mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din spațiul Schengen și că suntem aproape de atingerea acestui obiectiv. Au mai rămas mai puțin de 2 luni, fiecare zi poate fi hotărâtoare pentru țara noastră.

„Din 2011, România a încercat de 15 de ori să adere la Spaţiul Schengen, prin introducerea solicitării intrării înSpațiul Schengen, pe agenda preliminară a Consiliului JAI. Ultima solicitare a fost făcută în 2018, dar a fost refuzată. Pentru a atinge acest obiectiv, avem nevoie de consens. În acest moment, dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a  mai rămas de convins doar Olanda că merităm să fim parte din Spaţiul Schengen.”

Viorel Sălan – deputat PSD Hunedoara

Paradoxal Olanda se află pe primul loc în topul investițiilor străine în România, iar Germania la mare distanță, pe locul 2. Au investit companii olandeze din domeniul financiar, industria berii, tehnologie, constructii navale si multe alte domenii.

„Oamenii de afaceri olandezi consideră că România este unul din cele mai bune locuri din regiune pentru investiţii, iar acestea cresc de la an la an. Toate aceste lucruri sunt cunoscute de partea olandeză.

Lista ar putea fi completată şi cu alte argumente în favoarea aderării. De exemplu, aproape 90% din exporturile româneşti merg către pieţele Uniunii Europene, în valoare de circa 60 de miliarde de euro, din care 85% sunt maşini şi produse manufacturate.”

Viorel Sălan – deputat PSD Hunedoara

Încă de acum 11 ani s-au făcut eforturi de aderare. Din 2007 și până în 2014, România a investit aproape 2 miliarde de euro pentru securizarea granițelor. Este vorba de cei 2.000 de kilometri ai Uniunii Europene cu Serbia, Moldova, Ucraina și zona de frontieră de la Marea Neagră.

Termocentrala de la Mintia a fost închisă şi privatizată în plină criză energetică. Au rămas în urmă doar re­grete şi promisiuni vagi de redes­chi­dere. În legătură cu acest subiect am dorit să aflăm şi părerea deputatului PSD Viorel Sălan, secretarul Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membru al Co­misiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

Poliana Mardari – Cum a răspuns România în faţa crizei energetice?

Viorel Sălan – Mult prea simplist. În­chizând unităţi de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc. Ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat.

P. M. – Este și situaţia Termocentralei de la Mintia?

V. S. – Da, din păcate. Termocentrala de la Mintia a devenit clasic în acest sens un exemplu clasic. După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv stra­tegic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârşitul lunii august 2022. a a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro. Dar, nu înainte ca să fie in­vestiţi în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

P. M. – Mai existau şi alte soluţii pentru acest obiectiv economic?

V. S. – Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de pri­va­tizare prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înţeles de ce nu s-a ales ca soluţie alternativă pen­tru transformarea termocentralei ini­ţierea unui demers de finanţare cu bani din Fondul de Moderni­zare? Ter­mocentrala ar fi putut continua să pro­ducă energie cu grupul retehnologizat până la sfârşitul crizei din energie şi până când ar fi fost realizate centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România, politica de criză energetică înseamnă, pe scurt, să închizi capacităţi de producţie fără să pui ceva nou în loc. Cert este că statul român a făcut o afa­cere păguboasă când a decis să fina­lizeze vânzarea Termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

P. M. – Dar am văzut că guvernul a pus în dezbatere publică o nouă strategie energetică…

V. S. – Recentul proiect “Strategia ener­getică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050”, pus în dez­batere publică, e admirabil, dar cu des­tule puncte slabe. De exemplu, primul dintre cele opt obiective strategice enu­merate este “asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii”. Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii Ter­mocentralei de la Mintia nu se potri­veşte deloc cu teoria strategică a Minis­terului Energiei. De aici şi până la o evidentă absenţă de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul naţional al României atunci această termocentrală ar fi fost menţinută în reţeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situaţii de urgenţă cum este şi criza de acum.

P. M. – Mai este cărbunele o materie primă de actualitate?

V. S. – Trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupa încă o poziţie importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40 la sută în 2010 la 35 la sută în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lu­mea şi-a dublat capacitatea de pro­du­cere de energie prin arderea cărbu­nelui. De asemenea, dacă ar trebui să gân­dim în termeni strategici, pro­du­ce­rea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are ne­voie o ţară sau regiune. Spre compa­ra­ţie, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcţionarea pa­nourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidro­centralele depind de nivelul apei din râuri. În aceste condiţii, să nu te pripeşti cu închiderile marilor unităţi producă­toare de energie, devine un test de ma­turitate şi discernământ politic.

P. M. – Deci, după părerea dum­nea­voastră, care este direcţia corectă pen­tru politica energetică a României?

V. S. – Vrem că România să fie un im­portant jucător regional în piața de ener­gie? Vrem să obţinem indepen­den­ța energetică a României şi să transformăm țara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de pro­duc­ţie existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc. O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluţii în beneficiul na­ţi­u­nilor ale căror destine le gestionează.

Viorel Sălan – Deputat PSD

În această săptămână, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României s-a votat favorabil Proiectul de lege care repară inechitățile și nedreptățile propagate în rândul anumitor categorii socio-profesionale, inechități strecurate de-a lungul timpului și promovate de diverse sisteme legislative prin diverse legi.

Am inițiat acest Proiect de lege împreună cu colegii mei, Natalia Intotero și Viorel Sălan – deputați PSD ai județului Hunedoara, pentru ca siderurgiștii, energeticienii și minerii din județul nostru să beneficieze de drepturile care li se cuvin.

În ultimii ani, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit mai multe modificări și completări, atât pentru actualizarea unor prevederi și eliminarea unor inechități, cât și pentru adăugarea unor aspecte pe care, inițial, legiuitorul nu le-a avut în vedere.

Un exemplu ar fi omisiunea care vizează unele locuri de muncă prevăzute în Anexa nr. 3: Unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare. Concret, în cadrul ArcelorMittal Hunedoara S.A. (S.C. Mittal Steel S.A. la vremea respectivă), în baza HG 1025/2003, avizul a fost făcut pentru locurile de muncă aflate în funcțiune nu și pentru cele din sectoarele care nu mai erau în funcțiune.

În concluzie, propunerea legislativă inițiată vine în sprijinul unor categorii de persoane care au lucrat în activități de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. Se adaugă  activitățile desfășurate în sortarea, sfărâmarea, expedierea de minereuri și alte tipuri de locuri de muncă, în care unele persoane și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, precum: manipularea materiilor explozive (docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafață și artificieri); cocseria (mașina de șarjare, așezarea și etanșarea ușilor, încălzirea bateriilor și a colectoarelor de gaze – platformele de pe bateriile de cocs și semicocs, scoaterea ușilor, transportul cocsului la stins, stingerea și sortarea cocsului) sectorul chimic al cocseriei (chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea și încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate și fabricate); prepararea de minereuri (măcinare, flotare, filtrare, sortare, sfărâmare și expediere), activitatea desfășurată de personalul din activitatea de aglomerare, activitatea desfășurată de personalul de la furnale,  activitatea desfășurată în instalații de fabricare a benzenului, toluenului și a tetraclorurii de carbon, precum și altele.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: unicitatea, contributivitatea și egalitatea. Pentru a nu ne abate de la acestea, în calitate de deputat PSD al județului Hunedoara, insist și fac tot ce este posibil pentru ca din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice  să fie eliminate cât mai multe inechități din cauza cărora suferă și hunedorenii.

Votul favorabil primit în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României trimite „L562/2022 – propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice” în Plenul Senatului pentru adoptare.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara