ROMÂNIA SPRIJINĂ LĂRGIREA NATO

Camera Deputaţilor, întrunită în sesiune extraordinară,  a adoptat proiectul de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. Deputatului PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, spune ca toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei, iar România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. 

            Suedia şi Finlanda au început oficial parcursul de aderare la NATO. Deputatul Viorel Salan spune ca după depunerea cererilor de aderare în mai, Summitul NATO de la Madrid, care a avut loc in luna iunie, le-a aprobat şi a fost declanşată procedura oficială de aderare.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În prezent, toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei. România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată si a adoptat miercuri in sedinta extraordinatra cu  227 de voturi “pentru” şi trei abţineri. Urmează votul din Senat. “

Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului. Viorel Salan considera ca dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică a survenit pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina. Acesta spune ca timp de decenii, ambele state au optat în mod constant pentru o politică de nealiniere militară. Dar momentul “24 februarie” a marcat o schimbare categorică de atitudine din cele două țări.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În Finlanda, memoria colectivă nu a uitat anul 1939, când trupele sovietice au invadat țara. După trei luni de lupte, finlandezii au evitat ocupația, dar au pierdut 10 la sută din teritoriu.

În Suedia, temerile începuseră să crească după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar nave şi avioane de luptă ruse au avut o serie de incursiuni în apele teritoriale și în spațiul aerian suedez. Renunțarea la neutralitate a devenit tot mai mult o opțiune. În plus, Suedia și-a sporit bugetul militar și a reluat recrutările pentru armată.( …)

Cu Suedia și Finlanda devenite parte a Alianței în nordul Europei, NATO adaugă în fapt noi resurse militare pe flancul estic. “

Viorel Salan mai spune ca  “o armată nu construiești ca să câștigi război, ci ca să îl previi”. Acesta considera ca trupele NATO sunt  trupe cu un nivel maxim de operativitate și care oricând pot intra în acţiune pentru a descuraja un adversar. Iar acum suntem într-o perioadă în care trebuie să descurajăm cu trupe pe teritoriul nostru orice agresiune.

Persoanele vulnerabile sunt cele mai afectate de majorările de prețuri

PSD consideră că, în cazul persoanelor vulnerabile, puterea de cumpărare a scăzut în mod cert mai mult decât media de -1% prezentată de Institutul Național de Statistică.

Prețurile la produsele din coșul minim s-au majorat mai mult decât rata medie a inflației fapt resimțit cel mai acut de pensionarii și familiile cu venituri mici și, în lipsa măsurilor de sprijin adoptate de Guvern la insistențele PSD, puterea de cumpărare a acestor categorii s-ar fi prăbușit cu totul la -15% – -20%, iar milioane de români ar fi ajuns în sărăcie severă. PSD a intrat la guvernare pentru a preveni astfel de catastrofe sociale.

Principalele măsuri inițiate de PSD pentru a preveni scăderea puterii de cumpărare:

•        1,3 milioane de pensionari au beneficiat de creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 la 1.000 de lei;

•        Pentru alte 3,7 milioane de pensionari punctul de pensie a crescut cu 10%, de la 1.442 de lei la 1.586 de lei;

•        2,5 milioane de pensionari cu pensii mici au mai primit un sprijin suplimentar pentru a face față creșterii prețurilor și a facturilor din perioada iernii. Toți pensionarii cu pensia mai mică de 2.200 de lei au primit un ajutor în valoare cu diferența dintre pensia majorată și suma de 2.200 de lei;

•        3,6 milioane de copii au beneficiat de creșterea alocației: de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii cu vârsta până la 2 ani sau pentru copiii cu handicap. De la 214 la 243 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani;

•        Tot la inițiativa PSD a fost majorat salariul minim pe economie cu aproape 11%, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei începând cu 1 ianuarie 2022;

•        Plafonarea prețurilor la energie electrică scade de la 1 leu la 0,8 lei/KWh (preț integral, cu tot cu transport și taxe);

•        Plafonarea prețurilor la gaze naturale, la consumatorii casnici, scade de la 0,37 lei la 0,31 lei/KWh (preț integral cu taxe și transport);

•        Vouchere pentru alimentele de bază, de 50 Euro, la fiecare 2 luni;

•        Vouchere pentru elevi pentru alimente, rechizite, haine: de 30 euro/lună, în perioada școlară;

•        Creșterea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;

•        Creșterea voluntară a salariului – suma suplimentară de 200 de lei nu se impozitează;

•        Creșterea salariilor din agricultură, prin facilități fiscale acordate salariaților din acest domeniu important pentru creșterea economică;

•        Ajutor de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mai mici de 2.000 de lei.

În această perioadă dificilă pe care o traversăm avem nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și stabilitate socială, economică și politică.

PSD va insista în continuare în Coaliție pentru aplicarea de măsuri de sprijin pentru populație și eliminarea inechităților prin luarea unor decizii corecte care, în cel mai scurt timp, să răspundă cu acuratețe nevoilor tuturor românilor.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

         Ilie Toma,

         deputat PSD Hunedoara

NATO – GARANŢIA UNUI VIITOR ÎN PACE PENTRU ROMÂNIA

Chiar acum, are loc la Madrid un summit istoric. Liderii ţărilor membre NATO s-au reunit pentru a dezbate teme importante pe care realitatea le-a impus atenţiei.
Suntem într-un moment crucial pentru securitatea noastră. Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei este cea mai urgentă amenințare cu care ne confruntăm. Conflictul militar a spulberat pur şi simplu pacea în Europa.
În același timp, nu trebuiesc uitate toate celelalte provocări la adresa securității europene, dar şi globale. Terorismul şi proliferarea înarmării nucleare. Atacurile cibernetice şi perturbările climatice.
Toate acestea impun o nouă abordare, adecvată noilor circumstanţe.
Printre principalele puncte pe agenda reuniunii la cel mai inalt nivel de la Madrid se află pe primul loc întărirea capacitaţii de apărare. Apoi, este obligatorie adoptarea unui nou concept strategic al NATO. Trebuiesc de asemenea avute în vedere relaţiile cu partenerii Alianţei, primirea Finlandei şi Suediei ca membri NATO şi distribuirea responsabilităţilor financiare prin reiterarea angajamentului ca fiecare stat membru să cheltuie cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare.
Dintre toate acestea aş dori să mă refer aici succint la noul concept strategic al NATO ce va defini liniile directoare ale politicii organizaţiei pentru următorii zece ani.
Conceptul “NATO 2022” se va referi la Rusia ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene.
Vor fi abordate şi o serie de alte provocări care sunt menționate prea puţin în conceptul strategic actual. Inclusiv schimbările climatice, războiul cibernetic, ameninţările hibride și armele plasate în spațiul extraterestru.
În acest context, trebuie salutată prezența liderilor parteneri din spațiul Asia-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – aflați pentru prima dată la un Summit NATO.
Dar, la ce se poate aştepta România de la acest Summit?
Mai întâi, în noul concept strategic al NATO, Marea Neagră va apărea în premieră ca punct important în ceea ce privește securitatea colectivă. De asemenea, documentul strategic va insista asupra apărării colective, piatra de temelie a NATO, care prevede că dacă un aliat este atacat militar, toate celelalte state membre vor interveni în conflict.
Apoi, grupurile actuale de luptă ale NATO din România și alte țări estice vor putea fi ridicate la rang de brigadă, ceea ce înseamnă creșterea numărului de militari până la 4.000.
Planurile naţionale de până acum vor fi înlocuite cu planuri regionale de apărare. Cu alte cuvinte, țările din estul NATO își vor pune la comun mijloacele militare pentru a se sprijini în eventualitatea unei agresiuni ruse, ca să crească astfel eficiența răspunsului militar.
Războiul din Ucraina a demonstrat că, în cazul declanşării unui conflict militar, este dificil de trimis în țara agresată echipamentul militar necesar pentru defensivă. Ca urmare a acestei constatări, aliații au decis să echipeze țările din flancul estic pentru a putea rezista într-o astfel de ipoteză. De aceea, în țările de pe Flancul de Est, vor fi prepoziționate de echipamente militare și muniție.
Vor fi create forțe speciale de întărire ce vor putea fi trimise rapid, în maximum 48 de ore, în țările din estul NATO în cazul unei agresiuni. Practic, vor fi zeci de mii de soldați din trupele NATO pregătiți permanent să fie trimiși în țările din est în caz că Rusia ar ataca o astfel de țară. Potrivit unor informaţii apărute în presă, această forță de reacție rapidă ar urma să numere 300.000 de militari.
Sunt doar câteva dintre deciziile ce au ca scop final întărirea securităţii pe Flancul de Est, inclusiv a României, iar impactul lor va fi imediat.
În decembrie 2019, liderii NATO i-au cerut secretarului general Jens Stoltenberg să desfășoare un proces de reflecție orientat spre viitor pentru a consolida Alianța. În iunie 2020, secretarul general și-a prezentat prioritățile pentru “NATO 2030”. Acestea au fost: să se asigure că NATO va rămâne o alianţă puternică din punct de vedere militar, va deveni și mai puternică din punct de vedere politic și va adopta o abordare mai globală.
Toate aceste trei direcţii de acţiune se dovedesc deja a fi corecte. Decizii de a majora fondurile alocate apărării au fost anunţate de mai multe state membre, inclusiv de către România. Opţiunea ca NATO să devină şi mai puternică din punct de vedere politic este susţinută şi de extinderea Alianţei prin primirea de noi membri. Iar semnul cel mai clar al unei abordări globale este evident participarea în calitate de invitaţi pentru prima dată la acest Summit a Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.
Este important să ne amintim că, sub umbrela NATO, se află 1 miliard de oameni, 30 de națiuni. Membrii Alianţei produc 50% din produsul intern brut mondial și reprezintă 50% din puterea militară a lumii. În momentul în care Finlanda și Suedia se vor alătura NATO, 96% din populația Uniunii Europene va trăi într-o țară NATO. În plus, 150 de milioane de europeni sunt în afara Uniunii Europene, dar în NATO.
Deci, rezultă în mod evident că singura modalitate de a păstra pacea, singura modalitate de a gestiona o lume periculoasă mult mai imprevizibilă acum, este să ne asigurăm că Alianţa Nord Atlantică este stabilă şi funcţională, gata să răspundă cu promptitudine situaţiilor impredictibile care apar.
Capacitatea unei organizaţii de asemenea dimensiuni de a se adapta permanent la schimbările globale prin care trece lumea şi de a răspunde adecvat la orice provocări demonstrează validitatea sistemului de valori pe care aceasta a fost constituită încă de la început.
Summitul NATO de la Madrid reprezintă confirmarea că decizia României de acum 18 ani de a deveni membru al Alianţei a fost cea corectă.
România este membru respectat şi apreciat al Alianţei Nord Atlantice şi va beneficia direct de noua viziune coerentă, multidimensională pentru flancul estic al NATO. Vom avea astfel o garanţie suplimentară pe termen scurt, mediu şi lung în ceea ce priveşte siguranţa naţională a ţării.
Este ceea ce ne-am dorit şi ne dorim cu toţii, ca naţiune. Un viitor în pace pentru noi şi pentru copii noştri.

PSD insistă ca ajustarea Codului Fiscal să asigure justiție socială și mai multă coeziune

Multiplele crize severe cu care se confruntă societatea românească impun măsuri clare. Prin urmare, PSD insistă ca ajustarea Codului Fiscal – depășit de vremuri, după cum demonstrează realitatea – să asigure justiție socială și mai multă coeziune.

Scopul reformei fiscale nu este de a introduce sau a scoate anumite taxe, ci de a crea o societate mai echitabilă, care să ofere un trai decent tuturor cetățenilor. Nu este o chestiune despre ideologie, ci despre realitate!

Oamenii și economia suferă, deci e nevoie de o schimbare. Este absurd să ne așteptăm la reducerea decalajelor sociale, mergând mai departe cu același Cod Fiscal care le-a creat.

Un prim pas a fost făcut prin acceptarea de către Coaliția de guvernare a propunerilor social-democrate privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

Însă, în egală măsură, PSD insistă că nu se poate vorbi de echitate și solidaritate fără alte măsuri precum:

– Supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României;

– Supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depășește pragul 9.000 de lei (cinci pensii medii nete) și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei (10 pensii medii nete);

– O contribuție pentru Sănătate și Educație de 0,5% din cifra de afaceri, plătită temporar, timp de doi ani, de companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Din această contribuție se pot finanța, de exemplu, două măsuri importante din Programul de guvernare: Programul „Masă caldă în școli” și înființarea rețelei naționale de centre comunitare de sănătate.

PSD cheamă la acțiune rapidă partenerii din Coaliție. Mai e puțin până la finalul lunii iunie, termenul limită până la care se pot aduce ajustări Codului Fiscal, pentru a fi aplicate de la 1 ianuarie 2023 și este nevoie de o reformă care să asigure justiția socială, echitatea și solidaritatea între contribuabili – valori și principii definitorii, la care PSD se raportează fundamental.

          Ilie Toma,

          deputat PSD Hunedoara

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

REDRESAREA TURISMULUI – PRIMUL SEMN AL REVENIRII LA NORMALITATE ÎN ECONOMIE


După doi de pandemie, avem acum certitudinea că economia naţională îşi revine. Relansarea turismului românesc a început în acest an. O demonstrează şi ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Acesta a anunţat recent că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-aprilie, au fost în creştere cu peste 33% faţă de perioada similară din 2021.
Este prima dovadă că obiectivele asumate acum şase luni prin programul de învestire al actualului guvern sunt realiste şi măsurile adoptate au efectul scontat.
Reprezint în Parlamentul României Hunedoara şi aceste veşti mă bucură mult pentru că ştiu cât de important este turismul pentru judeţul din care provin.
Desigur judeţul Hunedoara deţine o listă impresionantă de obiective turistice. Diversitatea destinațiilor pe care le găzduiește este unică în România. Castele, cetăți istorice, situri arheologice renumite, parcuri și rezervații naturale, lacuri, grădini și chiar locuri mai puțin știute, unele din ele, uitate de lume. Toate la fel de interesante.
Dar dintre toate aş dori să mă refer aici la un singur exemplu: Geoagiu Băi. Motivul este faptul că port un dialog permanent şi detaliat cu autorităţile locale de aici şi cunosc foarte bine care au fost eforturile depuse pentru a dezvolta continuu acest obiectiv.
Aşezarea Geoagiu-Băi, parte componentă a oraşului Geoagiu, este o cunoscută staţiune balneară situată în N-E judeţului Hunedoara, devenită staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea de Guvern nr. 1122/10.10.2002. Alături de Băile Felix, Buziaş şi Herculane se bucură de privilegiul de a fi una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane.
Trei sunt atuurile principale ale staţiunii. În primul rând, cele mai cunoscute sunt apele termale ale izvoarelor de aici, cu rol terapeutic important în tratamentul unei serii largi de afecţiuni externe şi interne. Un al doilea element de referinţă pentru renumele staţiunii este nămolul terapeutic de la Geoagiu-Băi indicat pentru tratamentul diferitelor tipuri de afecţiuni reumatice. Cel de-al treilea atu este bioclimatul local.
Pe lângă acestea, există aici şi alte atracţii turistice deosebite. M-aş referi la Băile Termale Romane (Germisara) având o vechime de circa două milenii. Şi, nu în ultimul rând, trebuie amintit Complexul turistic Băile Daco Romane, ce a găzduit săptămâna trecută deschiderea sezonului estival din acest an. Ca să vă faceţi o idee mai clară despre posibilităţile existente, trebuie evidenţiat un fapt. Şi anume, acest complex include 4 bazine dintre care unul olimpic, cu apă termală la o temperatură de 29 grade Celsius. Şi o capacitate de peste 7000 de locuri, în care turiştii beneficiază de condiţii optime de recreere.
Staţiunea Geoagiu Băi s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult. Iar pentru a continua să ofere turiştilor care vin aici condiţii la cele mai ridicate standarde s-a investit mult. A fost extinsă reţeaua de alimentare cu apă potabilă. A fost reabilitată baza sportivă a staţiunii. Au fost create facilităţi suplimentare pentru recreere şi agrement.
Cu toate acestea potenţialul turistic al staţiunii încă nu a fost atins. Şi de aceea proiectele destinate dezvoltării staţiunii Geoagiu Băi nu s-au oprit. Vor continua acţiunile de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri din interiorul localităţii. Va creşte eficienţa energetică a localităţii şi prin gestionarea inteligentă a energiei în sistemul de iluminat public local.
Desigur contribuţia turismului la Produsul Intern Brut nu este mare. Dar dinamismul ce caracterizează această industrie rămâne un indicator relevant atunci când ne referim la redresarea economiei naţionale în ansamblul ei. Revenirea din turism este printre primele semnale ce pot indica revirimentul economic general.
Rezultatul pozitiv pe care l-am consemnat deja reprezintă şi efectul politicilor publice adoptate de către guvernul actual. Acestea au ca obiectiv principal dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent.
Turismul este parte a acestei viziuni şi rămâne un motor economic important, ce poate sprijini substanţial creşterea calităţii vieţii oamenilor din comunităţile locale. Pentru că, până la urmă, este vorba despre oameni, despre o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor şi despre speranţa unui viitor mai sigur.

NOI MĂSURI ”SPRIJIN PENTRU ROMÂNIA”.


În mai puțin de o săptămână de la anunțul președintelui PSD, Coaliția a aprobat un nou set de măsuri pentru sprijinirea populației și refacerea echilibrelor economice .
PSD a urmărit, și are drept prioritate în perioada următoare, să ajute cât mai mult posibil categoriile cele mai vulnerabile să facă față scumpirilor
DE LA 1 IULIE
3,2 milioane de pensionari, cu pensia mai mică de 2.000 de lei/lună vor primi un sprijin unic de 700 de lei;
1,2 milioane de salariați din sistemul public vor beneficia de creșterea cu un sfert a diferenței de salariu prevăzută de legea salarizării unice.
În total acest pachet de sprijin are o valoare de 1,1 miliarde de euro.
ALTE MĂSURI:
Amânarea cu 9 luni a ratelor bancare pentru cetățenii și companiile aflate în dificultate – măsură asumată de PNL;
Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%;
Suspendarea angajărilor la stat, începând cu data de 1 Iulie;
Creșterea colectării veniturilor cu 10 miliarde de lei;
Accelerarea absorbției fondurilor europene.
Prioritatea PSD rămâne oprirea/combaterea scumpirilor, readucerea sub control a inflației și asigurarea unor echilibre funcționale în relațiile economice.
În acest sens, are în vedere nu doar măsuri executive ci și proiecte legislative precum Legea anti-speculă, Legea transparenței adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenționate/susținute de stat.
Important este ca să fie atacate și cauzele de fond ale scumpirilor, nu doar consecințele.
În egală măsură, trebuie oprit derapajul financiar al țării; deficitele trebuie să redevină sustenabile. În acest sens s-au luat și se vor aplica măsuri de reducere a cheltuielilor, fără afectarea investițiilor, și de creșterea a veniturilor – element vital care, însă, depinde de reașezarea echitabilă a fiscalității dar și de creșterea mult mai accentuată a absorbției fondurilor europene.

Deputat PSD, Viorel Salan

PSD dorește ca, prin deduceri fiscale, impozitele pe salariile mici să fie diminuate treptat astfel încât salariații cei mai vulnerabili să poată face față creșterii prețurilor

Ideea impozitării progresive avută în vedere de PSD nu e cea clasică a unor trepte la care se calculează cote din ce în ce mai mari de impozit. Soluția analizată de PSD este ca prin deduceri fiscale, impozitele pe salariile mai mici să fie diminuate treptat, astfel încât salariații cei mai vulnerabili să poată face față creșterii prețurilor. Deci nu e vorba de cote progresive de impozit, ci de deduceri progresive la salariile mici.

          În mod real, cota unică nu mai există de multă vreme. În momentul de față există deja mai multe cote de impozitare, deci mesajul că nu trebuie să se renunțe la cota unică este un non-sens.

          La pensii avem impozit 0% până la 2.000 de lei și impozit 10% din ceea ce depășește acest prag.

          La salarii avem impozit 0% pentru angajații din IT, Construcții, Agricultură și Industria Alimentară și impozit 10% pentru celelalte categorii.

          Impozitarea afacerilor, 1% pe cifra de afaceri la IMM-uri și 16% pentru celelalte categorii de firme.

          Din acest motiv, nu mai putem spune că în România există o cotă unică de impozitare și este necesară o modificare a Codului Fiscal. În acest sens se analizează și caută soluții în această perioadă, în primul rând pentru a putea scădea impozitarea la cei cu salarii mici, prin deduceri fiscale și alte asemenea instrumente.

Cei cu salarii mici sunt cei mai afectați de inflație și de prețurile la utilități, deci aceștia pot fi ajutați prin deduceri fiscale, astfel încât să rămână cu mai mulți bani în buzunar din salariile obținute.

          În UE doar următoarele statele din fostul bloc comunist au cotă unică: România, Bulgaria, Slovacia, Cehia, Estonia, Lituania, Letonia, Ungaria și Polonia. Toate statele dezvoltate au cotă progresivă.

          Deciziile care se vor lua la nivel de Coaliție, vor ține cont și de rezultatele consultărilor cu reprezentanții mediului de afaceri și cu sindicatele, care vor avea loc începând de săptămâna viitoare și se vor lua în mod predictibil, conform legilor în vigoare.

          Termenul limită de adoptare a ajustărilor necesare la Codul Fiscal este 30 iunie, astfel încât să se respecte prevederile legale privind predictibilitatea și stabilitatea cadrului fiscal, noile prevederi fiind aplicabile de la 01 ianuarie 2023.

          Încă nu există o decizie politică în Coaliție în această privință, dar PSD consideră că e nevoie de o reașezare a impozitelor în sensul echității între impozitarea capitalului și impozitarea muncii care acum este taxată excesiv în România.

          Ilie Toma,

          deputat PSD Hunedoara

Asistența medicală de urgență trebuie să rămână la Ministerul Sănătății

După achizițiile de vaccinuri contractate de România de premierul Cîțu și miniștrii USR de la Sănătate, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, care au irosit 1 miliard de euro pentru a cumpăra vaccinuri, cu mult peste numărul necesar chiar și pentru o rată de vaccinare de 100%, acum se încearcă mutarea asistenței de urgență de la Ministerul Sănătății la Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU).
Proiectul de lege al M.A.I., întocmit în acest sens, este o tentativă destul de jalnică de a crește în mod nejustificat competențele DSU. Conține erori de tehnică legislativă, care dau măsura incompetenței autorilor, și conține două prevederi care contravin legislației actuale din domeniul Sănătății:
Art. 6 alin. (2), pct. 8 și 9, care prevăd următoarele:

  1. asigură coordonarea integrată, la nivel național, a activităților de protecție civilă, de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență;
  2. asigură, potrivit competențelor, activități de sprijin aerian și transport medical de urgență;
    Art. 14 alin. (5) „Departamentul pentru situații de urgență coordonează integrat, la nivel național, activitățile de protecție civilă, prevenire și gestionare a situațiilor de urgență, asigurarea resurselor umane, materiale, financiare și de altă natură, necesare restabilirii stării de normalitate, inclusiv de prim ajutor calificat și asistență medicală de urgență, potrivit legii”
    Cele două prevederi de mai sus încalcă pur și simplu Legea nr. 95/2006 privind reforma în sănătate, care stipulează foarte clar că asistența medicală de urgență este parte a asistenței de sănătate publică (Art. 6 lit. H), iar „asistența de sănătate publică este coordonată de către Ministerul Sănătății” (art. 2 alin. 6). Pe cale de consecință, asistența medicală de urgență nu poate fi coordonată decât de Ministerul Sănătății, indiferent dacă se realizează de unități sanitare de stat sau private.
    De asemenea, proiectul de lege încalcă Codul Administrativ (OUG 57/2019), care la art. 52. prevede că „toate ministerele au atribuții comune și atribuții proprii potrivit competenței, în conformitate cu domeniul lor de activitate”. Or, M.A.I. are atribuții în „domeniul afacerilor interne, pentru apărarea drepturilor și libertăților fundamentale ale persoanei și a proprietății publice și private” (OUG 30/2007 art. 1), în timp ce competențele privind Sănătatea sunt exercitate, cum e și firesc, de Ministerul Sănătății. Nu ai cum să pretinzi să coordonezi ceva în domeniul Sănătății, când nici măcar nu înțelegi cum e reglementat ceea ce vrei să coordonezi.
    Asistența medicală de urgență trebuie să rămână la Ministerul Sănătății și PSD insistă mereu pe aplicarea de soluții pe termen lung care să reducă gravitatea efectelor produse de o anumită situație, nicidecum generarea de noi probleme. Din păcate, această viziune nu este împărtășită de toți cei care reprezintă românii, mai ales de cei din partidele de dreapta.
Ilie Toma,
deputat PSD Hunedoara

MAI DEVREME SAU MAI TÂRZIU, ADEVĂRUL IESE ÎNTOTDEAUNA LA SUPRAFAŢĂ.

Este cel mai mare tun din istoria României dat banului public, sub semnătura USR. Este cea mai mare batjocură față de taxele colectate de la cetățeni. Ultima achiziție de 39 de milioane de doze a fost aprobată de USR într-un moment în care România avea deja contractate de trei ori mai multe doze decât era nevoie pentru atingerea țintei de vaccinare stabilită de guvern. Pentru a se consuma toate dozele achiziționate sub semnătura USR, cei 70% dintre români vizați de campania de vaccinare ar fi trebuit să se vaccineze de 6 ori! Sub semnătura USR, România aruncă la gunoi trei sferturi de miliard de euro!

La finalul lunii martie 2022, Ministerul Sănătății a publicat o notă de informare cu privire la situația comenzilor de vaccinuri COVID (documentul oficial : https://media.stiripesurse.ro/…/media…). Conform datelor din această notă, situația este următoarea:

Din momentul aprobării vaccinurilor COVID la nivelul UE, România a contractat 95,4 milioane de doze. Cu aceste doze s-ar fi asigurat schema completă de vaccinare pentru 51 de milioane de persoane, deci de mai mult de trei ori decât ținta propusă de Guvern de 15 milioane de persoane.

Ultima cantitate a fost contractată în luna mai 2021 în baza unui memorandum asumat de ministrul Sănătății, Ioana Mihăilă și de vicepremierul Dan Barna, ambii de la USR, dar și de premierul Cîțu, prin care s-a aprobat un nou contract cu Pfizer pentru achiziția de 39 de milioane de doze, pentru anii 2022 și 2023.

În momentul încheierii noului contract cu Pfizer, România contractase deja 56 de milioane de doze, care ar fi ajuns pentru vaccinarea completă + booster pentru atingerea țintei propuse de guvern.

De reținut însă că în mai 2021, nu apăruseră noile tulpini și nu se discuta nici despre necesitatea unei doze booster, nici despre extinderea vaccinării la persoanele sub 18 ani! De asemenea, se putea observa deja că în România dorința de vaccinare nu era la fel de mare ca UE. Existau și sondaje care arătau apetența scăzută a românilor față de vaccinare.

Prin urmare, prin noul contract semnat în mai 2021 s-a făcut o achiziție absolut inutilă, a unui  număr uriaș de 39 de milioane de doze, la un preț mai mare decât în contractul anterior (19,5 euro/doză), existând deja date clare care arătau că România NU va putea utiliza aceste doze înainte de a expira. Valoarea contractului a fost de 747.630.000 euro!

La începutul anului 2021, ministrul Finanțelor de atunci, Alexandru Nazare, atrăgea atenția premierului Florin Cîțu și Ministerului Sănătății că achiziția de noi vaccinuri este aberantă și inutilă.

Grav este că România nu poate rezilia contractul decât cu plata unor penalități uriașe care ar ajunge la o valoare mai mare decât suma angajată deja.

Foarte important! România nu putea schimba numărul de doze stabilit la nivelul Comisiei Europene, după criteriul populației statelor membre, dar putea refuza intrarea în contract! Deci USR ar fi putut evita risipa aberantă a trei sferturi de miliard de euro!

În momentul de față, furnizorii de vaccinuri mai trebuie să livreze în România încă 65 de milioane de doze.

În luna februarie 2022, Valeriu Gheorghiță anunța că România trebuie să distrugă 1 milion de doze expirate .

 La începutul lunii aprilie, Ministrul Sănătății, prof. Alexandru Rafila, a anunțat că alte 2 milioane de doze au expirat., arătând că, din cauza eficienței mai scăzute a vaccinurilor față de noile tulpini România nu mai găsește nici măcar unde să doneze acest surplus.

Este cea mai mare bătaie de joc față de banii publici care a avut loc vreodată în România. Cei care se erijau în apărătorii banului public s-au dovedit a fi cei mai mari risipitori. Și-au bătut joc de munca a milioane de români care au contribuit cu taxe la buget.

Viorel Salan – Deputat

Planul „Sprijin pentru România”

PSD a elaborat și prezentat Planul „Sprijin pentru România” Planul „Sprijin pentru România” în valoare de 17,3 miliarde de lei, o mare parte din această sumă având drept sursă de finanțare fondurile europene, a fost creat pentru limitarea efectelor crizei economice și răspunde momentului dificil în care se află economia și cetățenii României.

Au cea mai mare nevoie de susținere

Planul a fost întocmit pentru români și firmele românești, oferă o formă de protecție în fața scumpirilor pentru mai mult de jumătate din populație și se concentrează pe combaterea creșterii prețurilor, pe susținerea fermierilor români și pe creșterea capacității de procesare în industria alimentară.

Indiferent cât de dificil este contextul economic, acest plan vizează domeniile care au cea mai mare nevoie de susținere din partea guvernării. Astfel, se dorește sprijinirea angajaților, agriculturii și industriei alimentare, sprijinirea elevilor, familiilor și pacienților din spitale și a copiilor, sprijinirea vârstnicilor instituționalizați, sprijinirea investițiilor, sprijinirea transportatorilor români și sprijinirea IMM-urilor.

Principalele componente ale pachetului de măsuri economice și sociale promovat de PSD:

Pachetul este în valoare de 17,3 miliarde de lei, din care 9 miliarde lei – fonduri europene – și 8,3 miliarde lei – buget de stat;
Ajutor de până la 400.000 de euro/firmă pentru IMM-urile cu cheltuieli de plus 15 la sută la utilități;
200 milioane euro pentru investițiile cu impact major în economie, cu posibilitate de prelungire;
Ajutor de stat pentru stimularea investițiilor în valoare de peste 1 milion de euro;
300 de milioane lei pentru firmele de transport rutier de mărfuri, de persoane și pentru companiile de distribuție (0,5 lei/litru din prețul final la pompă);
Ajustarea contractelor de investiții publice în derulare, finanțate din fonduri naționale și europene, în funcție de creșterea prețurilor la materiale, manoperă, transport, utilaje – 5,2 miliarde de lei în 2022 sprijin pentru continuarea și finalizarea contractelor în derulare;
75% din salariu pentru angajații în șomaj tehnic până la sfârșitul anului prin continuarea programului Kurzarbeit – reducerea programului de lucru;
200 milioane de euro pentru procesarea produselor agricole în România;
300 milioane de euro grant capital de lucru pentru fermierii români;
Salariul minim în agricultură și industria alimentară – 3.000 de lei brut (similar celui din sectorul construcții);
Reînvierea Casei de Comerț Unirea căreia i se vor aloca 100 de milioane de euro;
Vouchere pentru alimente de bază – 50 de euro la fiecare 2 luni pentru familiile cu cel puțin 2 copii sau monoparentale cu venit mai mic de 600 lei/lună;
Pensionari cu venit mai mic de 1.500 lei/lună, persoanele cu venit minim garantat, persoanele cu dizabilități – 4,7 milioane de persoane – vor beneficia de vouchere în 2022;
Vouchere pentru elevii care primesc burse sociale – 30 de euro lunar pentru cumpărarea de alimente, rechizite și haine;
200 de lei în plus pentru salariul minim (creștere voluntară scutită de taxe);
Crește cu 50% valoarea tichetelor de masă – de la 20,17 lei la 30 de lei;
Dublarea normei de hrană pentru pacienții din spitale și vârstnicii instituționalizați – de la 11 lei/zi – la 22 de lei/zi;
Alocația zilnică de hrană pentru copiii din sistemul instituționalizat crește de la 12 la 16 lei/zi, respectiv de la 16,6 la 22 lei/zi, în funcție de vârstă;
Sumele lunare de care beneficiază copiii și tinerii din sistemul de protecție specială pentru unele nevoi personale se majorează de la 28 de lei la 150 de lei;
Cresc cu 58,5% sumele acordate anual copiilor și tinerilor pentru îmbrăcăminte, încălțăminte, rechizite;
Extinderea programului de fertilizare în vitro
Numărul persoanelor care pot aplica crește de la 300 la 5.000 în 2022.
Toate aceste măsuri, care au ca scop combaterea efectelor negative cauzate de creșterea prețurilor, nu ar fi existat dacă PSD nu și-ar fi asumat intrarea la guvernare într-un moment extrem de dificil pentru România.

Mai mult ca niciodată, Statul este partener și sprijin pentru fiecare categorie socio-economică a României și, pentru prima dată în ultimii zeci de ani, măsurile se iau preventiv.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Ilie Toma,

deputat PSD Hunedoara