Category: POLITICA

Termocentrala de la Mintia a fost închisă şi privatizată în plină criză energetică. Au rămas în urmă doar re­grete şi promisiuni vagi de redes­chi­dere. În legătură cu acest subiect am dorit să aflăm şi părerea deputatului PSD Viorel Sălan, secretarul Comisiei pentru Apărare, ordine publică şi siguranţă naţională şi membru al Co­misiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului în domeniul securităţii naţionale.

Poliana Mardari – Cum a răspuns România în faţa crizei energetice?

Viorel Sălan – Mult prea simplist. În­chizând unităţi de producere a energiei electrice fără să se pună mare lucru în loc. Ceea ce am putea numi o politică de declin economic garantat.

P. M. – Este și situaţia Termocentralei de la Mintia?

V. S. – Da, din păcate. Termocentrala de la Mintia a devenit clasic în acest sens un exemplu clasic. După 50 de ani de activitate, deși este obiectiv stra­tegic, Termocentrala Mintia a intrat în insolvență din noiembrie 2019, a fost oprită în februarie 2021 și a intrat în conservare în iunie 2021. La sfârşitul lunii august 2022. a a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro. Dar, nu înainte ca să fie in­vestiţi în retehnologizare peste 150 de milioane de euro.

P. M. – Mai existau şi alte soluţii pentru acest obiectiv economic?

V. S. – Rămâne complet neclar de ce a fost aleasă această formă de pri­va­tizare prin închiderea termocentralei. De asemenea, este greu de înţeles de ce nu s-a ales ca soluţie alternativă pen­tru transformarea termocentralei ini­ţierea unui demers de finanţare cu bani din Fondul de Moderni­zare? Ter­mocentrala ar fi putut continua să pro­ducă energie cu grupul retehnologizat până la sfârşitul crizei din energie şi până când ar fi fost realizate centrala pe gaze sau parcurile fotovoltaice. Dar în România, politica de criză energetică înseamnă, pe scurt, să închizi capacităţi de producţie fără să pui ceva nou în loc. Cert este că statul român a făcut o afa­cere păguboasă când a decis să fina­lizeze vânzarea Termocentralei de la Mintia, iar cei care au avut cel mai mult de pierdut au fost, desigur, oamenii.

P. M. – Dar am văzut că guvernul a pus în dezbatere publică o nouă strategie energetică…

V. S. – Recentul proiect “Strategia ener­getică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050”, pus în dez­batere publică, e admirabil, dar cu des­tule puncte slabe. De exemplu, primul dintre cele opt obiective strategice enu­merate este “asigurarea accesului la energie electrică și termică pentru toți consumatorii”. Din acest punct de vedere, măsura practică a închiderii Ter­mocentralei de la Mintia nu se potri­veşte deloc cu teoria strategică a Minis­terului Energiei. De aici şi până la o evidentă absenţă de viziune nu mai este decât un pas. Dacă ar fi existat o viziune în interesul naţional al României atunci această termocentrală ar fi fost menţinută în reţeaua energetică de rezervă pentru a fi reactivată în situaţii de urgenţă cum este şi criza de acum.

P. M. – Mai este cărbunele o materie primă de actualitate?

V. S. – Trebuie să constatăm că, între materiile prime, cărbunele ocupa încă o poziţie importantă. Ponderea sa în mixul energetic al lumii doar s-a redus, de la 40 la sută în 2010 la 35 la sută în 2020, în condiţiile în care consumul de energie a urcat cu un sfert. În tot acest timp, datorită marilor consumatori, lu­mea şi-a dublat capacitatea de pro­du­cere de energie prin arderea cărbu­nelui. De asemenea, dacă ar trebui să gân­dim în termeni strategici, pro­du­ce­rea de energie prin arderea cărbunelui este un proces constant şi predictibil, ceea ce face din acest combustibil sursa potrivită pentru a acoperi nivelul minim de electricitate de care are ne­voie o ţară sau regiune. Spre compa­ra­ţie, eolienele nu pot produce energie când vântul nu bate, funcţionarea pa­nourilor solare este afectată de cerul plin de nori sau de întuneric, iar hidro­centralele depind de nivelul apei din râuri. În aceste condiţii, să nu te pripeşti cu închiderile marilor unităţi producă­toare de energie, devine un test de ma­turitate şi discernământ politic.

P. M. – Deci, după părerea dum­nea­voastră, care este direcţia corectă pen­tru politica energetică a României?

V. S. – Vrem că România să fie un im­portant jucător regional în piața de ener­gie? Vrem să obţinem indepen­den­ța energetică a României şi să transformăm țara într-un hub energetic pentru regiune? Atunci este obligatoriu să nu diminuăm capacitatea de pro­duc­ţie existentă, fără să punem mai întâi altceva mai bun în loc. O remarcă se impune aici. În Europa, presiunile sunt ca statele emergente precum România şi Polonia să renunţe rapid la cărbune. Dar aici este rolul guvernelor de a găsi mereu soluţii în beneficiul na­ţi­u­nilor ale căror destine le gestionează.

Viorel Sălan – Deputat PSD

În această săptămână, în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României s-a votat favorabil Proiectul de lege care repară inechitățile și nedreptățile propagate în rândul anumitor categorii socio-profesionale, inechități strecurate de-a lungul timpului și promovate de diverse sisteme legislative prin diverse legi.

Am inițiat acest Proiect de lege împreună cu colegii mei, Natalia Intotero și Viorel Sălan – deputați PSD ai județului Hunedoara, pentru ca siderurgiștii, energeticienii și minerii din județul nostru să beneficieze de drepturile care li se cuvin.

În ultimii ani, Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice a suferit mai multe modificări și completări, atât pentru actualizarea unor prevederi și eliminarea unor inechități, cât și pentru adăugarea unor aspecte pe care, inițial, legiuitorul nu le-a avut în vedere.

Un exemplu ar fi omisiunea care vizează unele locuri de muncă prevăzute în Anexa nr. 3: Unitățile care au obținut avizul pentru îndeplinirea procedurilor și criteriilor de încadrare în condiții speciale, în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr. 1025/2003 privind metodologia și criteriile de încadrare a persoanelor în locuri de muncă în condiții speciale, cu modificările și completările ulterioare. Concret, în cadrul ArcelorMittal Hunedoara S.A. (S.C. Mittal Steel S.A. la vremea respectivă), în baza HG 1025/2003, avizul a fost făcut pentru locurile de muncă aflate în funcțiune nu și pentru cele din sectoarele care nu mai erau în funcțiune.

În concluzie, propunerea legislativă inițiată vine în sprijinul unor categorii de persoane care au lucrat în activități de producție, mentenanță și asimilate din unitățile de producție a energiei electrice în termocentralele pe bază de cărbune, incluzând și unitățile de extracție a cărbunelui, pentru personalul implicat direct și nemijlocit în utilizarea procedeelor și utilajelor specifice producției energiei electrice și extracției cărbunelui. Se adaugă  activitățile desfășurate în sortarea, sfărâmarea, expedierea de minereuri și alte tipuri de locuri de muncă, în care unele persoane și-au desfășurat activitatea în condiții speciale, precum: manipularea materiilor explozive (docheri, docheri-mecanizatori, conducători de utilaje portuare, mineri de suprafață și artificieri); cocseria (mașina de șarjare, așezarea și etanșarea ușilor, încălzirea bateriilor și a colectoarelor de gaze – platformele de pe bateriile de cocs și semicocs, scoaterea ușilor, transportul cocsului la stins, stingerea și sortarea cocsului) sectorul chimic al cocseriei (chimizarea gazului de cocs, distilarea gudroanelor, ambalarea și încărcarea în vrac a produselor chimice rezultate și fabricate); prepararea de minereuri (măcinare, flotare, filtrare, sortare, sfărâmare și expediere), activitatea desfășurată de personalul din activitatea de aglomerare, activitatea desfășurată de personalul de la furnale,  activitatea desfășurată în instalații de fabricare a benzenului, toluenului și a tetraclorurii de carbon, precum și altele.

Sistemul public de pensii se organizează și funcționează având ca principii de bază: unicitatea, contributivitatea și egalitatea. Pentru a nu ne abate de la acestea, în calitate de deputat PSD al județului Hunedoara, insist și fac tot ce este posibil pentru ca din Legea 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice  să fie eliminate cât mai multe inechități din cauza cărora suferă și hunedorenii.

Votul favorabil primit în Comisia pentru muncă, familie și protecție socială din Senatul României trimite „L562/2022 – propunerea legislativă pentru completarea și modificarea Legii nr.263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice” în Plenul Senatului pentru adoptare.

Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Criza energetică, închiderea Termo­centralei de la Mintia, legile securităţii naţionale şi războiul din Ucraina au fost principalele subiecte ale dialogului cu Viorel Sălan, deputat PSD, secretar al Comisiei pentru apărare, ordine pu­blică şi siguranţă naţională şi membru al Comisiei permanente comune a Ca­merei Deputaţilor şi Senatului în do­meniul securităţii naţionale.
Poliana Mardari – Teama românilor în acest moment rămâne legată de cât de mari vor fi facturile la energie în iarna următoare. Ce veşti aveţi pentru noi în legătură cu aceasta?
Viorel Sălan – Cea mai tragică mă­sură pentru români luată de guvernele an­te­rioare de dreapta a fost liberali­za­rea preţurilor la energie. A fost ales cel mai prost moment. Ţin minte cum se anunţa trimfalist că vom avea energie mai ieftină. Dar preţul de anul acesta al ener­giei este de 10 ori mai mare decât preţul de anul trecut. Iar efectele au fost în lanţ. Scumpirea energiei a dus la scumpirea alimentelor, ceea ce a dus la creşterea inflaţiei. Dacă guvernul ac­tual nu ar fi luat în martie decizia pla­fo­nării preţurilor, am fi avut în acest mo­ment o inflaţie dublă. În iarna aceasta, preţul la energie va fi plafonat pentru consumatorii cas­nici. De asemenea, suntem singura ţară europeană care a luat măsuri atât pen­tru consumatorii casnici, cât şi pentru agenţii economici. Prioritatea guver­na­men­tală în acest moment este să depă­şim criza ener­giei. Există multe pro­vo­cări, dar am con­vingerea că vom reuşi.
P. M. – În aceste circumstanţe, de ce a fost totuşi închisă Termocentrala de la Mintia?
V. S. – Am apreciat mereu în mod pu­blic că închiderea Termocentralei de la Mintia este o gravă eroare în contextul actualei crize energetice de după pan­demie. De altfel, preşedintele Laurenţiu Nistor a făcut demersuri sistematice pen­tru a împiedica închiderea termo­cen­tralei şi concedierea oamenilor, atât în calitate de preşedinte al Consiliului Ju­deţean Hunedoara, cât şi de preşe­din­tele al Organizaţiei Judeţene a PSD Hunedoara. Din păcate, argumentele noastre nu au fost luate în considerare şi apelurile au rămas fără nici un rezultat. Am aflat că Termocentrala Mintia a fost vândută prin administrator judiciar cu 91 de milioane de euro, după ce au fost investiți în retehnologizare cel puțin 150 de milioane de euro. Ceea ce este com­plet aberant. Ministrul de resort declară că sunt impuse condiții drastice pentru ca o nouă capacitate de producție de 800 MW, mai verde, să ia locul vechilor grupuri care funcționau pe bază de cărbune. Dar nu ne explică de ce a ales să „privatizeze” termocentrala prin în­chi­derea ei. Este complet absurd ca, în plină criză energetică, să închizi capa­ci­tăți de producție fără să pui ceva nou în loc. În acelaşi timp, este grav ca Termo­centrala de la Mintia a fost închisă doar pentru a fi ulterior vândută.
P. M. – Se vorbeşte mult despre Legile securităţii naţionale. Ce ne puteţi spune despre stadiul în care se află acestea acum?
V. S. – În cadrul Coaliţiei s-a luat decizia ca Legile securităţii naţionale să con­sti­tuie un demers al guvernului şi să fie pre­zentate parlamentului ca un pachet legislativ compact. Parlamentul s-a pre­gătit. Are deja o comisie specială, al că­rei membru sunt. Așteptăm tot pachetul de legi să treacă prin guvern, să fie asu­mat și de către Coaliție, și de către gu­vern, iar apoi să intre în dezbatere pu­blică. Deci, le aşteptăm la parlament. Ele reprezintă o prioritate absolută şi o ur­genţă maximă mai ales în actualul con­text al conflictului militar din Ucraina.
P. M. – Care este după părerea dum­nea­voastră cel mai mare pericol în acest moment în legătură cu războiul din Ucraina?
V. S. – Cred că un incident sau un acci­dent nuclear la Centrala de la Zaporojie ar pune în pericol nu numai Ucraina sau Rusia, ci întreaga Europă. Ar trebui să ne reamintim accidentul precedent de la Cernobâl din aprilie 1986 care este con­si­derat şi azi ca fiind cel mai grav eveni­ment de acest fel din istoria energiei nu­cleare. Atunci, după explozia centralei, un nor de precipitații radioactive s-a în­dreptat spre părțile vestice ale Uniunii Sovietice, Europei și părțile estice ale Americii de Nord. Suprafețe mari din Ucraina, Belarus și Rusia au fost pu­ter­nic contaminate, fiind evacuate aproxi­ma­tiv 336.000 de persoane. Circa 60 la sută din precipitațiile radioactive au căzut în Belarus, conform datelor post-sovietice oficiale. Un incident nuclear nu este doar un eveniment local, iar efec­tele sunt grave şi se resimt multe de­cenii după un astfel de eveniment. Din acest motiv, consider că indiferent de mizele iniţiale ale acestui conflict ar fi înţelept ca părţile să se gândească în mod serios şi la o soluţie reală pentru în­cetarea conflictului. Altfel, continuarea războiului nu va aduce decât mai multă moarte, mai multă suferinţă, sărăcie şi ruină. Poate a venit timpul să ne gândim cu adevărat şi la pace.

Statul român are obligația să protejeze cât mai bine interesele cetățenilor contribuabili, mai ales în situația în care aceștia nu au libertatea opțiunii, contribuția lor fiind transferată automat de la Pilonul 1 la Pilonul 2, până când ies la pensie.

Realitatea scoate la iveală că faptul că actuala legislație referitoare la Pilonul 2 de pensii are nevoie de modificări care să protejeze banii de pensii ai românilor. Scandalurile de delapidare, randamentele negative și orice alte efecte produse de proasta gestionare a banilor poate fi oprită doar prin modificarea legislației.

 Ministerul Muncii a preluat modificările făcute legislației de către Autoritatea de Supraveghere Financiară  (ASF) care nu are drept de inițiativă legislativă și a devenit inițiatorul Proiectului de Ordonanță de urgență pentru modificarea și completarea unor acte normative în domeniul pensiilor private.

Un cadru legal actualizat la cerințele și provocările existente este necesar pentru asigurarea funcționării în condiții de siguranță a administratorilor fondurilor de pensii private, a depozitărilor activelor fondurilor de pensii private, precum și a Fondului de garantare a drepturilor din sistemul de pensii private.

Modificările legislative importante din acest Proiect de Ordonanță:

• Administratorul Fondului are obligația de a deține permanent un nivel adecvat de lichiditate, astfel încât să acopere activitatea curentă pe o perioadă de cel puțin 6 luni.
• Se stabilește un comision unic de administrare, perceput atât pentru prestarea activităților principale și a celor secundare/conexe; acum sunt două comisioane.
• Se consolidează principiile de evaluare a activelor fondurilor și responsabilitatea administratorilor, și se definesc în profunzime regulile de investire a banilor.
• Se separă clar atribuțiile și responsabilitățile diferitelor structuri de conducere, supraveghere și control, după caz, astfel încât să fie evitate eventualele conflicte de interese și să fie acordată autoritatea și independența necesară funcțiilor de control.

Modificările legislației privind Pilonul 2 de pensii nu au vreo legătură cu naționalizarea. Este o mare și cinică minciună acuzația fostului ministru USR al Economiei, că modificarea legislației privind Pilonul 2 de pensii ar aduce naționalizarea fondurilor private. În fapt, prin astfel de atitudini publice stupide, reprezentanții USR își închipuie că-i pot apăra pe administratorii privați din Pilonul 2 care au delapidat banii românilor sau i-au pierdut pe bursă.

PSD dorește reglementări clare în privința gestionării banilor tuturor românilor care contribuie la Pilonul 2 de pensii și neadoptarea, în regim de urgență, de măsuri legislative de revizuire și completare a cadrului de reglementare primar din sistemul pensiilor private ar submina strategia și eforturile Autorității de Supraveghere Financiară de dezvoltare a sistemului de pensii private.

         Ilie Toma, deputat PSD Hunedoara

Camera Deputaţilor, întrunită în sesiune extraordinară,  a adoptat proiectul de lege privind ratificarea Protocoalelor de aderare a Republicii Finlanda şi a Regatului Suediei la Tratatul Atlanticului de Nord. Deputatului PSD Viorel Salan, secretarul Comisiei pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Camera Deputaţilor, spune ca toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei, iar România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. 

            Suedia şi Finlanda au început oficial parcursul de aderare la NATO. Deputatul Viorel Salan spune ca după depunerea cererilor de aderare în mai, Summitul NATO de la Madrid, care a avut loc in luna iunie, le-a aprobat şi a fost declanşată procedura oficială de aderare.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În prezent, toate parlamentele ţărilor membre NATO au primit documentele care permit ratificarea protocoalor de aderare la NATO ale Suediei şi Finlandei. România este una dintre primele ţări care au început ratificarea acestor documente. Camera Deputaţilor a fost prima Cameră sesizată si a adoptat miercuri in sedinta extraordinatra cu  227 de voturi “pentru” şi trei abţineri. Urmează votul din Senat. “

Finlanda și Suedia ar urma să devină membre NATO până la sfârșitul anului. Viorel Salan considera ca dorința Suediei și Finlandei de a adera la Alianța Nord-Atlantică a survenit pe fondul preocupărilor de securitate legate de invazia Rusiei în Ucraina. Acesta spune ca timp de decenii, ambele state au optat în mod constant pentru o politică de nealiniere militară. Dar momentul “24 februarie” a marcat o schimbare categorică de atitudine din cele două țări.

VIOREL SĂLAN – deputat PSD

“În Finlanda, memoria colectivă nu a uitat anul 1939, când trupele sovietice au invadat țara. După trei luni de lupte, finlandezii au evitat ocupația, dar au pierdut 10 la sută din teritoriu.

În Suedia, temerile începuseră să crească după 2014, când Rusia a anexat Crimeea, iar nave şi avioane de luptă ruse au avut o serie de incursiuni în apele teritoriale și în spațiul aerian suedez. Renunțarea la neutralitate a devenit tot mai mult o opțiune. În plus, Suedia și-a sporit bugetul militar și a reluat recrutările pentru armată.( …)

Cu Suedia și Finlanda devenite parte a Alianței în nordul Europei, NATO adaugă în fapt noi resurse militare pe flancul estic. “

Viorel Salan mai spune ca  “o armată nu construiești ca să câștigi război, ci ca să îl previi”. Acesta considera ca trupele NATO sunt  trupe cu un nivel maxim de operativitate și care oricând pot intra în acţiune pentru a descuraja un adversar. Iar acum suntem într-o perioadă în care trebuie să descurajăm cu trupe pe teritoriul nostru orice agresiune.

PSD consideră că, în cazul persoanelor vulnerabile, puterea de cumpărare a scăzut în mod cert mai mult decât media de -1% prezentată de Institutul Național de Statistică.

Prețurile la produsele din coșul minim s-au majorat mai mult decât rata medie a inflației fapt resimțit cel mai acut de pensionarii și familiile cu venituri mici și, în lipsa măsurilor de sprijin adoptate de Guvern la insistențele PSD, puterea de cumpărare a acestor categorii s-ar fi prăbușit cu totul la -15% – -20%, iar milioane de români ar fi ajuns în sărăcie severă. PSD a intrat la guvernare pentru a preveni astfel de catastrofe sociale.

Principalele măsuri inițiate de PSD pentru a preveni scăderea puterii de cumpărare:

•        1,3 milioane de pensionari au beneficiat de creșterea pensiei minime cu 25%, de la 800 la 1.000 de lei;

•        Pentru alte 3,7 milioane de pensionari punctul de pensie a crescut cu 10%, de la 1.442 de lei la 1.586 de lei;

•        2,5 milioane de pensionari cu pensii mici au mai primit un sprijin suplimentar pentru a face față creșterii prețurilor și a facturilor din perioada iernii. Toți pensionarii cu pensia mai mică de 2.200 de lei au primit un ajutor în valoare cu diferența dintre pensia majorată și suma de 2.200 de lei;

•        3,6 milioane de copii au beneficiat de creșterea alocației: de la 427 de lei la 600 de lei pentru copiii cu vârsta până la 2 ani sau pentru copiii cu handicap. De la 214 la 243 de lei pentru copiii între 2 și 18 ani;

•        Tot la inițiativa PSD a fost majorat salariul minim pe economie cu aproape 11%, de la 2.300 de lei la 2.550 de lei începând cu 1 ianuarie 2022;

•        Plafonarea prețurilor la energie electrică scade de la 1 leu la 0,8 lei/KWh (preț integral, cu tot cu transport și taxe);

•        Plafonarea prețurilor la gaze naturale, la consumatorii casnici, scade de la 0,37 lei la 0,31 lei/KWh (preț integral cu taxe și transport);

•        Vouchere pentru alimentele de bază, de 50 Euro, la fiecare 2 luni;

•        Vouchere pentru elevi pentru alimente, rechizite, haine: de 30 euro/lună, în perioada școlară;

•        Creșterea cu 50% a valorii tichetelor de masă, de la 20,17 lei la 30 de lei;

•        Creșterea voluntară a salariului – suma suplimentară de 200 de lei nu se impozitează;

•        Creșterea salariilor din agricultură, prin facilități fiscale acordate salariaților din acest domeniu important pentru creșterea economică;

•        Ajutor de 700 de lei pentru pensionarii cu pensii mai mici de 2.000 de lei.

În această perioadă dificilă pe care o traversăm avem nevoie, mai mult ca oricând, de solidaritate și stabilitate socială, economică și politică.

PSD va insista în continuare în Coaliție pentru aplicarea de măsuri de sprijin pentru populație și eliminarea inechităților prin luarea unor decizii corecte care, în cel mai scurt timp, să răspundă cu acuratețe nevoilor tuturor românilor.

         Ilie Toma,

         deputat PSD Hunedoara

Chiar acum, are loc la Madrid un summit istoric. Liderii ţărilor membre NATO s-au reunit pentru a dezbate teme importante pe care realitatea le-a impus atenţiei.
Suntem într-un moment crucial pentru securitatea noastră. Războiul președintelui Putin împotriva Ucrainei este cea mai urgentă amenințare cu care ne confruntăm. Conflictul militar a spulberat pur şi simplu pacea în Europa.
În același timp, nu trebuiesc uitate toate celelalte provocări la adresa securității europene, dar şi globale. Terorismul şi proliferarea înarmării nucleare. Atacurile cibernetice şi perturbările climatice.
Toate acestea impun o nouă abordare, adecvată noilor circumstanţe.
Printre principalele puncte pe agenda reuniunii la cel mai inalt nivel de la Madrid se află pe primul loc întărirea capacitaţii de apărare. Apoi, este obligatorie adoptarea unui nou concept strategic al NATO. Trebuiesc de asemenea avute în vedere relaţiile cu partenerii Alianţei, primirea Finlandei şi Suediei ca membri NATO şi distribuirea responsabilităţilor financiare prin reiterarea angajamentului ca fiecare stat membru să cheltuie cel puţin 2% din produsul intern brut pentru apărare.
Dintre toate acestea aş dori să mă refer aici succint la noul concept strategic al NATO ce va defini liniile directoare ale politicii organizaţiei pentru următorii zece ani.
Conceptul “NATO 2022” se va referi la Rusia ca fiind cea mai semnificativă și directă amenințare la adresa securității europene.
Vor fi abordate şi o serie de alte provocări care sunt menționate prea puţin în conceptul strategic actual. Inclusiv schimbările climatice, războiul cibernetic, ameninţările hibride și armele plasate în spațiul extraterestru.
În acest context, trebuie salutată prezența liderilor parteneri din spațiul Asia-Pacific – Australia, Japonia, Noua Zeelandă și Coreea de Sud – aflați pentru prima dată la un Summit NATO.
Dar, la ce se poate aştepta România de la acest Summit?
Mai întâi, în noul concept strategic al NATO, Marea Neagră va apărea în premieră ca punct important în ceea ce privește securitatea colectivă. De asemenea, documentul strategic va insista asupra apărării colective, piatra de temelie a NATO, care prevede că dacă un aliat este atacat militar, toate celelalte state membre vor interveni în conflict.
Apoi, grupurile actuale de luptă ale NATO din România și alte țări estice vor putea fi ridicate la rang de brigadă, ceea ce înseamnă creșterea numărului de militari până la 4.000.
Planurile naţionale de până acum vor fi înlocuite cu planuri regionale de apărare. Cu alte cuvinte, țările din estul NATO își vor pune la comun mijloacele militare pentru a se sprijini în eventualitatea unei agresiuni ruse, ca să crească astfel eficiența răspunsului militar.
Războiul din Ucraina a demonstrat că, în cazul declanşării unui conflict militar, este dificil de trimis în țara agresată echipamentul militar necesar pentru defensivă. Ca urmare a acestei constatări, aliații au decis să echipeze țările din flancul estic pentru a putea rezista într-o astfel de ipoteză. De aceea, în țările de pe Flancul de Est, vor fi prepoziționate de echipamente militare și muniție.
Vor fi create forțe speciale de întărire ce vor putea fi trimise rapid, în maximum 48 de ore, în țările din estul NATO în cazul unei agresiuni. Practic, vor fi zeci de mii de soldați din trupele NATO pregătiți permanent să fie trimiși în țările din est în caz că Rusia ar ataca o astfel de țară. Potrivit unor informaţii apărute în presă, această forță de reacție rapidă ar urma să numere 300.000 de militari.
Sunt doar câteva dintre deciziile ce au ca scop final întărirea securităţii pe Flancul de Est, inclusiv a României, iar impactul lor va fi imediat.
În decembrie 2019, liderii NATO i-au cerut secretarului general Jens Stoltenberg să desfășoare un proces de reflecție orientat spre viitor pentru a consolida Alianța. În iunie 2020, secretarul general și-a prezentat prioritățile pentru “NATO 2030”. Acestea au fost: să se asigure că NATO va rămâne o alianţă puternică din punct de vedere militar, va deveni și mai puternică din punct de vedere politic și va adopta o abordare mai globală.
Toate aceste trei direcţii de acţiune se dovedesc deja a fi corecte. Decizii de a majora fondurile alocate apărării au fost anunţate de mai multe state membre, inclusiv de către România. Opţiunea ca NATO să devină şi mai puternică din punct de vedere politic este susţinută şi de extinderea Alianţei prin primirea de noi membri. Iar semnul cel mai clar al unei abordări globale este evident participarea în calitate de invitaţi pentru prima dată la acest Summit a Japoniei, Coreei de Sud, Australiei şi Noii Zeelande.
Este important să ne amintim că, sub umbrela NATO, se află 1 miliard de oameni, 30 de națiuni. Membrii Alianţei produc 50% din produsul intern brut mondial și reprezintă 50% din puterea militară a lumii. În momentul în care Finlanda și Suedia se vor alătura NATO, 96% din populația Uniunii Europene va trăi într-o țară NATO. În plus, 150 de milioane de europeni sunt în afara Uniunii Europene, dar în NATO.
Deci, rezultă în mod evident că singura modalitate de a păstra pacea, singura modalitate de a gestiona o lume periculoasă mult mai imprevizibilă acum, este să ne asigurăm că Alianţa Nord Atlantică este stabilă şi funcţională, gata să răspundă cu promptitudine situaţiilor impredictibile care apar.
Capacitatea unei organizaţii de asemenea dimensiuni de a se adapta permanent la schimbările globale prin care trece lumea şi de a răspunde adecvat la orice provocări demonstrează validitatea sistemului de valori pe care aceasta a fost constituită încă de la început.
Summitul NATO de la Madrid reprezintă confirmarea că decizia României de acum 18 ani de a deveni membru al Alianţei a fost cea corectă.
România este membru respectat şi apreciat al Alianţei Nord Atlantice şi va beneficia direct de noua viziune coerentă, multidimensională pentru flancul estic al NATO. Vom avea astfel o garanţie suplimentară pe termen scurt, mediu şi lung în ceea ce priveşte siguranţa naţională a ţării.
Este ceea ce ne-am dorit şi ne dorim cu toţii, ca naţiune. Un viitor în pace pentru noi şi pentru copii noştri.

Multiplele crize severe cu care se confruntă societatea românească impun măsuri clare. Prin urmare, PSD insistă ca ajustarea Codului Fiscal – depășit de vremuri, după cum demonstrează realitatea – să asigure justiție socială și mai multă coeziune.

Scopul reformei fiscale nu este de a introduce sau a scoate anumite taxe, ci de a crea o societate mai echitabilă, care să ofere un trai decent tuturor cetățenilor. Nu este o chestiune despre ideologie, ci despre realitate!

Oamenii și economia suferă, deci e nevoie de o schimbare. Este absurd să ne așteptăm la reducerea decalajelor sociale, mergând mai departe cu același Cod Fiscal care le-a creat.

Un prim pas a fost făcut prin acceptarea de către Coaliția de guvernare a propunerilor social-democrate privind aplicarea unui sistem progresiv de deduceri pentru salariile sub 4.500 de lei astfel încât, la nivelul salariului minim să se ajungă la un impozit de 0%.

Însă, în egală măsură, PSD insistă că nu se poate vorbi de echitate și solidaritate fără alte măsuri precum:

– Supraimpozitarea cu 40% a sumelor din veniturile salariale din sistemul bugetar care depășesc salariul Președintelui României;

– Supraimpozitarea în două trepte a pensiilor speciale, respectiv o cotă de impozitare de 40% pentru suma care depășește pragul 9.000 de lei (cinci pensii medii nete) și de 90% pentru ceea ce depășește 18.000 lei (10 pensii medii nete);

– O contribuție pentru Sănătate și Educație de 0,5% din cifra de afaceri, plătită temporar, timp de doi ani, de companiile care au venituri anuale de peste 100 de milioane de euro. Din această contribuție se pot finanța, de exemplu, două măsuri importante din Programul de guvernare: Programul „Masă caldă în școli” și înființarea rețelei naționale de centre comunitare de sănătate.

PSD cheamă la acțiune rapidă partenerii din Coaliție. Mai e puțin până la finalul lunii iunie, termenul limită până la care se pot aduce ajustări Codului Fiscal, pentru a fi aplicate de la 1 ianuarie 2023 și este nevoie de o reformă care să asigure justiția socială, echitatea și solidaritatea între contribuabili – valori și principii definitorii, la care PSD se raportează fundamental.

          Ilie Toma,

          deputat PSD Hunedoara

După doi de pandemie, avem acum certitudinea că economia naţională îşi revine. Relansarea turismului românesc a început în acest an. O demonstrează şi ultimele date ale Institutului Naţional de Statistică. Acesta a anunţat recent că sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, în perioada ianuarie-aprilie, au fost în creştere cu peste 33% faţă de perioada similară din 2021.
Este prima dovadă că obiectivele asumate acum şase luni prin programul de învestire al actualului guvern sunt realiste şi măsurile adoptate au efectul scontat.
Reprezint în Parlamentul României Hunedoara şi aceste veşti mă bucură mult pentru că ştiu cât de important este turismul pentru judeţul din care provin.
Desigur judeţul Hunedoara deţine o listă impresionantă de obiective turistice. Diversitatea destinațiilor pe care le găzduiește este unică în România. Castele, cetăți istorice, situri arheologice renumite, parcuri și rezervații naturale, lacuri, grădini și chiar locuri mai puțin știute, unele din ele, uitate de lume. Toate la fel de interesante.
Dar dintre toate aş dori să mă refer aici la un singur exemplu: Geoagiu Băi. Motivul este faptul că port un dialog permanent şi detaliat cu autorităţile locale de aici şi cunosc foarte bine care au fost eforturile depuse pentru a dezvolta continuu acest obiectiv.
Aşezarea Geoagiu-Băi, parte componentă a oraşului Geoagiu, este o cunoscută staţiune balneară situată în N-E judeţului Hunedoara, devenită staţiune turistică de interes naţional prin Hotărârea de Guvern nr. 1122/10.10.2002. Alături de Băile Felix, Buziaş şi Herculane se bucură de privilegiul de a fi una dintre cele mai vechi exploatări balneare de pe teritoriul ţării, datând din perioada colonizării romane.
Trei sunt atuurile principale ale staţiunii. În primul rând, cele mai cunoscute sunt apele termale ale izvoarelor de aici, cu rol terapeutic important în tratamentul unei serii largi de afecţiuni externe şi interne. Un al doilea element de referinţă pentru renumele staţiunii este nămolul terapeutic de la Geoagiu-Băi indicat pentru tratamentul diferitelor tipuri de afecţiuni reumatice. Cel de-al treilea atu este bioclimatul local.
Pe lângă acestea, există aici şi alte atracţii turistice deosebite. M-aş referi la Băile Termale Romane (Germisara) având o vechime de circa două milenii. Şi, nu în ultimul rând, trebuie amintit Complexul turistic Băile Daco Romane, ce a găzduit săptămâna trecută deschiderea sezonului estival din acest an. Ca să vă faceţi o idee mai clară despre posibilităţile existente, trebuie evidenţiat un fapt. Şi anume, acest complex include 4 bazine dintre care unul olimpic, cu apă termală la o temperatură de 29 grade Celsius. Şi o capacitate de peste 7000 de locuri, în care turiştii beneficiază de condiţii optime de recreere.
Staţiunea Geoagiu Băi s-a dezvoltat în ultimii ani foarte mult. Iar pentru a continua să ofere turiştilor care vin aici condiţii la cele mai ridicate standarde s-a investit mult. A fost extinsă reţeaua de alimentare cu apă potabilă. A fost reabilitată baza sportivă a staţiunii. Au fost create facilităţi suplimentare pentru recreere şi agrement.
Cu toate acestea potenţialul turistic al staţiunii încă nu a fost atins. Şi de aceea proiectele destinate dezvoltării staţiunii Geoagiu Băi nu s-au oprit. Vor continua acţiunile de reabilitare şi modernizare a reţelei de drumuri din interiorul localităţii. Va creşte eficienţa energetică a localităţii şi prin gestionarea inteligentă a energiei în sistemul de iluminat public local.
Desigur contribuţia turismului la Produsul Intern Brut nu este mare. Dar dinamismul ce caracterizează această industrie rămâne un indicator relevant atunci când ne referim la redresarea economiei naţionale în ansamblul ei. Revenirea din turism este printre primele semnale ce pot indica revirimentul economic general.
Rezultatul pozitiv pe care l-am consemnat deja reprezintă şi efectul politicilor publice adoptate de către guvernul actual. Acestea au ca obiectiv principal dezvoltarea industriei și activităților economice locale, în special prin valorificarea patrimoniului natural și cultural existent.
Turismul este parte a acestei viziuni şi rămâne un motor economic important, ce poate sprijini substanţial creşterea calităţii vieţii oamenilor din comunităţile locale. Pentru că, până la urmă, este vorba despre oameni, despre o viaţă mai bună pentru ei şi familiile lor şi despre speranţa unui viitor mai sigur.

În mai puțin de o săptămână de la anunțul președintelui PSD, Coaliția a aprobat un nou set de măsuri pentru sprijinirea populației și refacerea echilibrelor economice .
PSD a urmărit, și are drept prioritate în perioada următoare, să ajute cât mai mult posibil categoriile cele mai vulnerabile să facă față scumpirilor
DE LA 1 IULIE
3,2 milioane de pensionari, cu pensia mai mică de 2.000 de lei/lună vor primi un sprijin unic de 700 de lei;
1,2 milioane de salariați din sistemul public vor beneficia de creșterea cu un sfert a diferenței de salariu prevăzută de legea salarizării unice.
În total acest pachet de sprijin are o valoare de 1,1 miliarde de euro.
ALTE MĂSURI:
Amânarea cu 9 luni a ratelor bancare pentru cetățenii și companiile aflate în dificultate – măsură asumată de PNL;
Diminuarea cheltuielilor bugetare cu cel puțin 10%;
Suspendarea angajărilor la stat, începând cu data de 1 Iulie;
Creșterea colectării veniturilor cu 10 miliarde de lei;
Accelerarea absorbției fondurilor europene.
Prioritatea PSD rămâne oprirea/combaterea scumpirilor, readucerea sub control a inflației și asigurarea unor echilibre funcționale în relațiile economice.
În acest sens, are în vedere nu doar măsuri executive ci și proiecte legislative precum Legea anti-speculă, Legea transparenței adaosului comercial, Legea marjei limitate de adaos comercial pentru produsele subvenționate/susținute de stat.
Important este ca să fie atacate și cauzele de fond ale scumpirilor, nu doar consecințele.
În egală măsură, trebuie oprit derapajul financiar al țării; deficitele trebuie să redevină sustenabile. În acest sens s-au luat și se vor aplica măsuri de reducere a cheltuielilor, fără afectarea investițiilor, și de creșterea a veniturilor – element vital care, însă, depinde de reașezarea echitabilă a fiscalității dar și de creșterea mult mai accentuată a absorbției fondurilor europene.

Deputat PSD, Viorel Salan